Transportatorii de marfă ar putea câștiga până la opt ore la un drum România-vestul Europei dacă țara noastră va fi acceptată în spațiul Schengen. „La granița cu Ungaria sunt zile în care se trece rapid, în câteva minute, dar și unele în care se formează cozi la care se așteaptă două, trei, patru, chiar opt ore în unele situații mai speciale“, explică Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România. Însă el este convins că, cel puțin în primul an, monitorizarea din partea autorităților maghiare va fi în continuare strictă și că o bună parte din camioane va fi controlată aproximativ la fel ca înainte.
O îmbunătățire se va simți și în cazul transporturilor de pasageri. „În prezent, autocarele noastre staționează la graniță între 15 și 30 de minute. Aderarea la Schengen va duce la scăderea acestor perioade din timpul de parcurs. Pentru cursele către Grecia, unde se vor desființa două controale vamale, câștigul de timp ar putea fi mai mare“, spune Daniel Micu, directorul general al Atlassib.
Porți deschise pentru infractori
Speranțele transportatorilor se leagă, însă, mai degrabă de reducerea concurenței neloiale din partea unor firme extracomunitare. „În momentul în care se vor înăspri controalele la frontierele externe, așteptăm să fie depistate mai multe nereguli în ceea ce-i privește pe acești operatori“, spune Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport. „Controalele sunt deja mai serioase la granițele cu Moldova, Ucraina sau Serbia, se scanează cu raze X fiecare transport, dar complexitatea procedurilor face ca, de multe ori, intrarea în România a unui camion din afara UE să dureze și până la trei zile“, spune Radu Dinescu. Iar asta este doar una dintre fațetele mai puțin plăcute ale includerii în Schengen.
Dacă exportul de criminalitate locală spre țările UE devenise foarte facil după 2007, din martie 2011, am putea asista la acutizarea unui fenomen deja destul de răspândit – traficul de carne vie. După desființarea controalelor la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, va fi mult mai simplu pentru traficanți să-și transporte victimele, chiar și minore, spre bordelurile sau taberele de muncă din străinătate. Și, dacă tot am pomenit de minori, se pot înmulți și cazurile de copii răpiți de unul dintre părinți și duși peste graniță.
Există, totuși, și un revers ceva mai benign al situației – dacă un minor va pleca în spațiul Schengen fără ambii părinți, nu îl va mai întreba nimeni de procura notarială prin care părintele/părinții rămași în țară își dau acordul pentru excursia lui. În același timp, dacă un copil sub 14 ani va călători într-unul din cele 26 de state membre Schengen cu mașina sau trenul, nu va mai fi supus, cel puțin teoretic, niciunui control de identitate, așa că nu va mai avea nevoie nici de pașaportul individual prevăzut de legea actuală (al cărui cost, de 276 de lei, nu este chiar neglijabil).
4.100 de posturi, desființate
Deși poate mai puțin vizibilă, există la nivelul autorităților o oarecare îngrijorare în ceea ce privește importul de criminalitate și terorism. Sursa principală ar putea fi reprezentată de celelalte state din spațiul Schengen, căci va fi mult mai ușor pentru un asasin plătit bulgar, pentru un mafiot italian, pentru un traficant de droguri spaniol ori pentru un fundamentalist islamic parizian să intre și să iasă din țară fără să știe nimeni.
Contrabandiștii vor fi și ei influențați de eventuala acceptare în rândul membrilor Schengen – dacă pe direcția Ungaria-Occident, respectiv Bulgaria-Grecia transportul mărfurilor nefiscalizate va deveni mult mai simplu, la viitoarele granițe externe importurile ilegale ar putea deveni tot mai dificile. De altfel, potrivit unui studiu efectuat de compania Novel, ponderea țigărilor de contrabandă a scăzut de la 36% din total, în ianuarie, la 24% în septembrie, pe măsură ce măsurile de control la frontierele cu Moldova ori Ucraina s-au înăsprit.
Sporirea vigilenței pe granițele extracomunitare vine însă cu un preț. „O parte din personalul Poliției de Frontieră (4.100 de persoane – n.red.) se va transfera pe posturile vacante din poliția națională sau din alte structuri ale MAI, iar o altă parte va fi transferată la frontiera externă, în vederea întăririi acesteia, conform opțiunilor exprimate“, explica recent, pentru hotnews.ro, Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen din MAI. Cât despre costurile financiare ale procesului, este vorba de 444 de milioane de euro, sumă acordată de UE.

Te-ar putea interesa și: