Agricultura acvaponică este modul prin care fermierii pot creşte peşte (acvacultură) și legume (cultivarea plantelor pe apă) în cadrul aceluiași sistem de recirculare și reciclare a apei. Această modalitate de creştere a peştilor şi a legumelor a început să fie practicată de azteci înaintea erei noastre. În prezent, agricultura acvaponică este practicată de ONG-urile din America şi mai puţin în Europa. În România, acest sistem de a produce alimente organice a fost adoptat de un număr restrâns de persoane. Un exemplu este ONG-ul Fundaţia Snagov, care a iniţiat un astfel de proiect pilot pentru a vedea cât de eficient este un sistem acvaponic. „Obiectivul nostru iniţial a fost de a testa dacă creşte ceva, şi dacă produsele obţinute se pot consuma“, ne-a spus Constantin Turmac, preşedintele Fundaţiei Snagov. Aşadar, pentru acvaponie a fost realizat, cu o investiţie de 15.000 de euro, un iaz mic cu circa 30.000 de litri de apă de pe lacul Snagov, în care sunt crescute diverse specii de plante şi peşti, broaște şi insecte. „În cei doi ani de experimentări, am realizat sisteme de apă recirculate, folosind pentru filtrare pietriş pus în cuve de plastic. Astfel, am ajuns să realizăm două culturi (una în primăvară şi alta în toamnă)“, a adăugat preşedintele Fundaţiei Snagov. Turmac ne-a mai zis că în această perioadă a plantat salată, ardei (gras şi iute), varză, roşii şi vinete. Plantele cultivate în apă au dat şi roade. Legumele obţinute nu au fost cele mai aspectuoase, dar au fost mai gustoase decât cele din hipermaketurile româneşti, susţine preşedintele Fundaţiei. În ultima iarnă, reprezentanţii ONG-ului au construit deasupra iazului o mică seră, în care au plantat salată pe circa patru metri pătraţi. Rezultatele au fost unele foarte bune. Preşedintele Fundaţiei susţine că are resurse pentru a extinde acest proiect, de aceea în următoarea perioadă va produce mai mult. „Specialiştii spun că pentru apa pe care o avem noi în iaz am putea susţine o suprafaţă de grădină de zarzavat de circa 300 de metri pătraţi. Iar dacă am cultiva intensiv cu peşti, am putea creşte de până la patru ori suprafaţa pentru plante. Şi dacă am mai avea un solar iluminat noaptea, plantele ar putea creşte de două ori mai repede“, a subliniat Turmac.

Afacere cu investiţii mici

În opinia analiştilor, agricultura acvaponică este o soluţie de a produce atât la scară mică, în cazul familiilor, cât şi la scară mare, în cazul fermierilor. „Este o activitate cu investiţie mică, în care înveţi multe şi poţi să-ţi implici şi familia. Obţii peşte şi zarzavat natural şi vei ajunge să înţelegi cum de legumele din magazine sunt crescute într-un mod artificial“, a mai spus Turmac.

Investiţia pentru construirea şi funcţionarea unui astfel de sistem depinde de soiurile crescute şi de climă. Conform unui site de specialitate care a analizat costurile şi beneficiile, o seră acvaponică de mici dimensiuni, de 1.000 de litri, în care se pot creşte în medie 22 de bibani, ar costa 2.000 de euro. La aceasta se adaugă costul de funcţionare, care ar ajunge la aproximativ 280 de euro pentru fiecare ciclu de producţie (de aproximativ 6 luni). Dacă discutăm de o afacere, pentru o seră de 2.000 de metri pătraţi ar fi necesară o investiţie de 300.000 de euro. Acest business ar fi profitabil dacă ar exista o vânzare asigurată pentru produse realizate în acest mod. În acelaşi timp, există şi riscul ca retailerii să nu accepte legumele organice care nu sunt aspectuoase.

Alte persoane care au mai încercat agricultura acvaponică au fost Florin Manca şi Sergiu Miron, doi tineri timişoreni, care în 2010 au căutat o alternativă la legumele crescute artificial şi au construit prima seră de acest fel, chiar în propria sufragerie. Tinerii au investit 1.500 de euro în bazinul unde creşteau 600 de plante: salată verde, roşii, castraveţi şi ardei 100% bio. Un alt caz este al unei familii din Focşani, care în 2012, a plantat 6.000 de fire de salată, pe o suprafaţă de 120 de metri pătrați.

Cum funcţionează

O componentă a sistemului acvaponic este acvacultura, care presupune existenţa peştelui şi a unui bazin de creștere a acestuia. În bazin, peştii au apă proaspătă şi hrană pentru a se putea dezvolta. Ulterior, apa din bazin se umple cu fecale şi deşeuri rezultate din procesul de hrănire a peştilor. Această apă plină de deşeuri organice este tratată cu microbi şi bacterii benefice, care transformă deşeurile în nutrienţi pentru plante, după care apa trece în sistemul de hidrocultură, care este a doua componentă a acvaponiei. Prin sistemul de hidrocultură, plantele şi culturile sunt cultivate în apa bogată în nutrienţi, care a trecut în zona de cultivare a legumelor din bazinul de peşti. În timp, apa este utilizată de plante, care consumă substanţele nutritive din ea şi se umple cu deşeuri vegetale. Consumarea nutrienţilor din apă de către „straturile“ de legume fac ca apa să devină, din nou, utilizabilă pentru peşte, așa că este pompată înapoi în bazinul cu pește, iar procesul de recirculare reîncepe. Un sistem acvaponic funcţionează continuu în baza reciclării și recirculării apei între bazinul de peşte şi straturile hidroponice, minimizând astfel cerinţa pentru apă sau îngrăşăminte.

Te-ar putea interesa și: