Comerţul paralel cu medicamente a fost în 2011 de 500 milioane de euro şi se aşteaptă ca în acest an să atingă 700 milioane de euro.
"Măsurile luate de autorităţi în perioada 2007-2012, cum ar fi preţul cel mai mic la medicamente, termenele lungi de plată şi taxa clawback, au afectat industria farmaceutică, a spus Petru Crăciun", director Cegedim.
Potrivit acestuia, renunţarea la tratament poate induce modificări serioase de sănătate care duc la costuri mari”, a spus dr. Petru Crăciun.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a spus, referitor la comerţul paralel, că acesta este legal, este permis în UE pentru că există libera circulaţie a bunurilor, potrivit Agerpres.
"Preţurile fiind mai mici în România decât în Germania sau Anglia există tentaţia de a lua medicamente din România şi a le exporta în general în Germania şi Marea Britanie", a spus Chiriţoiu.
El spune că sunt alte pârghii care pot fi folosite pentru ca pacienţii români să nu sufere de pe urma acestui comportament. Unul ar fi faptul că există obligaţia distribuitorilor de a satisface în primul rând necesităţile pacienţilor români, şi deci exportul să se facă numai după aceasta.
Potrivit acestuia, în prezent, singurii care câştigă în urma comerţului paralel sunt distribuitorii, eventual farmaciştii.
”Este un interes al autorităţilor române şi al companiilor producătoare să nu se facă un comerţ paralel prea mare şi pentru asta se pot găsi pârghii de limitate”, a precizat preşedintele Consiliului Concurenţei.
