Acesta nu a detaliat însă care ar fi termenul în care BNR ar putea declara o bancă comercială în insolvență. Dijmărescu a detaliat însă etapele procesului de despăgubire a deponenților băncii intrate în insolveță, în cadrul seminarului Eu-Cofile, organizat de Alpha Bank, în colaborare cu BNR și Asociația Română a Băncilor (ARB).

În primele 24 de ore de la declararea insolvenței, banca în cauză va pune la dispoziția Fondului de Garantare a Depozitelor (FGDB) lista deponenților săi, prin intermediul sistemului informatic din sistemul bancar.

În următoarele 24 de ore, FGDB analizează care deponenți și cu ce valori se încadrează în limita plafonului maxim de garantare de 100.000 euro, iar în aproximativ 2-3-4 zile va transfera aceste liste împreună cu fondurile necesare despăgubirii către baăncile mandatate să facă aceste plăți.

În prezent, pe baza mărimii rețelei și a activelor, BCR și BRD sunt bănci mandatate să facă astfel de plăți în cazul care una din baăncile din sistem intră în faliment.
Prima care anunță deponenții de situația creată și de locul din care aceștia trebuie să își ridice sumele din depozite este chiar banca intrată în insolvență, prin afișe în agențiile sale.
Din ce sume vor fi despăgubiți deponenții?

Primul care participă la despăgubirea deponenților unei bănci intrate în insolvență este Fondul de Garantare a Depozitelor, conform procesului descris mai sus.

Dacă însă banca intrată în faliment are depozite care să depășească resursele FGDB, Fondul poate să se împrumute de la celelate bănci din sistem, să se împrumute de pe piețele externe sau să apeleze la împrumuturi de la Ministerul Finanțelor.

Totodată, Dijmărescu a dat de înțeles că nu doar resursele FGDB sunt un buffer pentru despăgubirea deponenților unei bănci intrate în faliment, ci și rezervele minime obligatorii din sistemul bancar – de 15% la lei și de 20% la valută.

Te-ar putea interesa și: