Mai multe bănci locale au primit amenzi pentru raportări eronate către Biroul de Credit. Greşelile bancherilor lovesc în mod direct clienţii, care ajung să nu mai poată lua credite.

Anul acesta este primul în care bancherii au primit astfel de sancţiuni. Într-o perioadă în care criza a înmulţit restanţi­erii la credite, o parte dintre clienţii trimişi în baza de date a Biroului de Credit au ajuns totuşi pe lista neagră fără vina lor. Cardurile de salariu, care generează restanţe odată ce nu mai sunt alimentate, par a fi cel mai important furnizor de „victime”, ca şi debitarea greşită a unor conturi în care clienţii îşi plătesc ratele la credite. Din cauza erorilor comise de bănci, clienţii nu vor mai putea contracta împrumuturi în următorii patru ani. Sute de reclamaţii au fost primite la Protecţia Consumatorului, unele soldate cu amenzi, sancţiuni suplimentare fiind stabilite şi de autorita­tea care supraveghează prelucrarea datelor cu caracter personal. În ultimul an, instituţia a amendat patru bănci pentru raportări eronate către Biroul de Credit.

110% a crescut numărul restanţierilor înscrişi la Biroul de Credit faţă de ianuarie 2009

70% din restanţierii de la Biroul de Credit au credite de consum de valori mici şi foarte mici

5 mil. de români au contractat cel puţin un credit bancar

Mai multe bănci au primit anul acesta amenzi, ca urmare a unor raportări eronate făcute către Biroul de Credit. Cei mai afectaţi rămân însă românii care, fără vina lor, devin neeligibili pentru credite în viitor.

Restanţele vechi, dar nesemnificative, rezultate din taxele de mentenanţă pentru cardurile de salariu, amnezia care loveşte unele băncii când trebuie să îşi anunţe clienţii că riscă să ajungă în Biroul de Credit, erorile de sistem, dar şi lipsa de comunicare sunt principalele motive pentru care mai mulţi clienţi ai băncilor locale au ajuns, fără vina lor, pe lista neagră a datornicilor. „Am primit mai multe reclamaţii de la clienţii băncilor. Multe dintre ele s-au dovedit a fi nejustificate, însă unele au fost întemeiate. Cea  mai frecventă motivaţie, pentru care am aplicat şi amenzi, este aceea că băncile uită să-şi notifice clienţii cu 15 zile înainte de a-i înregistra în baza de date a Biroului de Credit“, spun reprezentanţii instituţiei.

Amenzi au dat şi cei de la  Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Millennium Bank, Raiffeisen Bank, Unicredit Ţiriac sau Garanti Bank au primit amenzi în cuantum de până la 2.500 de lei pentru raportări eronate, fapt care vine să confirme faptul că astfel de greşeli sunt comise, deşi băncile evită să vorbească pe marginea acestui subiect. Mai mult, în România există deja câteva procese, intentate de clienţi băncilor, care au fost câştigate în fazele primare şi care acum se află la curţile de apel. Obţinerea unei sentinţe definitive într-un astfel de caz ar reprezenta un precedent ce nu va putea fi ignorat de bănci.

Greşeli funcţionăreşti

N.D. din Bucureşti este o persoană care a fost nevoită să piardă luni întregi pentru a-şi recăpăta dreptul de a mai lua un credit, deşi nu avea nicio vină. Pe scurt, N.D. a fost victima unei erori funcţionăreşti, catalogate drept „umană“ de către reprezentanţii Bancpost. „După ce am adus adeverinţa de la locul de muncă, mi s-a spus că nu pot accesa niciun credit pentru că sunt în lista neagră a celor care au probleme“, îşi începe omul povestea. Fusese raportat la Birou pe motiv că nu plătise comisionul de administrare la un card în dolari. „Am întrebat cum e posibil să se întâmple aşa ceva, ştiind că am fost, în urmă cu mai multe luni, să lichidez acel card, şi atunci am primit asigurarea că nu mai am niciun card şi niciun cont deschis în dolari.  Am vorbit singur şi nimeni de acolo nu a vrut să mă înţeleagă, iar cei de la relaţii cu clienţii au pasat vina la mine“, spune acesta. Avea să afle că, deşi plătise toate taxele şi închisese conturile completând un formular în acest sens, un funcţionar a uitat pur şi simplu să facă modificarea în sistemul informatic al băncii, astfel încât a figurat în continuare cu un cont şi cardul ataşat.

Aproape în aceeaşi situaţie s-a aflat şi  A.D., un ilfovean care a avut probleme cu un card de salariu. Pe scurt, bărbatul îşi încasa remuneraţia lunară pe un card  la BRD. Odată cu schimbarea locului de muncă, a notificat banca pentru închiderea contului aferent şi a plătit 40 de lei, cât reprezenta taxa de mentenanţă pe ultimul an. A primit toate asigurările că nu mai are nicio legătură contractuală cu banca respectivă, dar, după un an, când a intenţionat să ia un credit de la o altă bancă, a aflat că figurează în baza de date a Biroului de Credit cu o restanţă de fix 40 de lei. În cazul ilfoveanului, funcţionarul nu a uitat definitiv să închidă contul, însă a trimis informarea către Biroul de Credit abia după cinci luni, ceea ce a făcut ca omul să figureze cu datorii.

Acest caz, petrecut în 2008, nu a fost rezolvat nici până în momentul de faţă. Exemplele care implică probleme cu închiderea conturilor şi a cardurilor de salariu pot continua, dar e de remarcat  faptul că majoritatea băncilor locale, inclusiv cele implicate în cazurile de mai sus, susţin că închid automat contul după o anumită perioadă de neutilizare (trei luni, de obicei), ceea ce în practică nu se întâmplă.

Cum ajunge restanţier clientul perfect

În Biroul de Credit poţi ajunge însă şi dacă nu ai carduri de care ai uitat, dacă plăteşti ratele la zi şi dacă ai constant bani într-un cont la banca de la care ai contractat şi creditul. Cu alte cuvinte, nu scapi de Birou nici dacă te încadrezi în tipologia clientului perfect.

D.B., din Bucureşti, are un credit contractat în euro la Piraeus Bank. Ca să nu mai fie nevoit să se ducă lunar la bancă pentru a plăti rata, a optat să primească salariul într-un cont, de această dată în lei, tot la banca respectivă. Următorul pas a fost acela de a fixa data scadentă a ratei la două zile după data în care era alimentat contul în lei şi să completeze o cerere prin care solicita băncii să debiteze automat contul în monedă naţională şi să îl alimenteze pe cel în euro la data scadentă a ratei. Cu alte cuvinte, rata se plătea automat, iar contul în lei avea constant sume de bani suficiente. După ce clientul şi-a schimbat locul de muncă şi, odată cu acesta, contul de salariu, banca a rămas setată „pe automat“. Bucureşteanul a plătit constant ratele direct la ghişeul băncii, dar a ajuns să fie raportat la Biroul de Credit. Explicaţia: angajaţii care încasau rata alimentau contul în euro, în timp ce sistemul băncii îl debita pe cel în lei. După trei luni, bărbatul s-a trezit cu un depozit nedorit de 600 de euro, dar şi cu o gaură de 2.500 de lei în contul în monedă naţională.

Bineînţeles că aceste informaţii au ajuns la Biroul de Credit. Întrebând de ce casierii nu i-au spus nimic despre contul unde trebuia plătită rata sau de ce banca nu a debitat direct contul în euro, D.B. a fost informat elegant că „banca nu are dreptul de a efectua tranzacţii în numele clienţilor fără acordul lor“. Cu toate acestea, în perioada anterioară cererii de debitare automată, banca încasa sume din contul în lei şi făcea automat plata ratei, deşi clientul nu solicita de fiecare dată acest lucru. Mai mult, nu a fost informat deloc, timp de trei luni, asupra situaţiei create.

Probleme cu legea

Unele bănci au dificultăţi serioase şi în ceea ce priveşte înţelegerea legislaţiei. Aceste probleme se resfrâng automat asupra propriilor lor clienţi. Este şi cazul unei bucureştence care a ajuns în Biroul de Credit pentru că departamentul juridic al băncii unde avea un credit nu înţelege prea bine cum se aplică o poprire pe cont. În urma unor datorii calculate greşit în contul impozitului pe venit, ANAF a poprit toate conturile clientei, inclusiv pe cele deschise special pentru plata unor credite. Teoretic, o astfel de decizie blochează orice tranzacţie din conturile respective, până la stingerea datoriei. Însă, potrivit legii, banca are prioritate în cazul în care se află în postura de creditor faţă de client asupra sumelor plătite pentru rambursarea împrumutului.

Una dintre cele două bănci la care bucureşteanca avea credite şi conturi a înţeles acest lucru şi a debitat lunar sumele aferente ratei, în ciuda popririi. Cealaltă bancă (Românească), din lipsă de comunicare între departamente, a încasat în fiecare lună rata la timp, dar a virat banii către ANAF, omiţând să îşi informeze clienta cu privire la destinaţia pe care o dădea sumelor plătite expres de aceasta ca rate la credit. Rezultatul a fost acumularea unei datorii care a dus clientul direct în baza de date a Biroului de Credit, deşi plătise lunar ratele.

Cu banca la tribunal

Deşi procedurile sunt extrem de anevoioase şi şansele sunt mai degrabă în favoarea instituţiilor de credit, există şi clienţi care au ales să acţioneze bănci­le în justiţie pe speţe legate de raportări eronate. O bucureşteancă reclamă daune de sute de mii de euro rezultate din imposibilitatea de mai contracta un credit. „În fapt, clienta băncii a încheiat un contract de credit imobiliar cu o bancă (Banca Transilvania – n.r.) şi a rambursat creditul  integral, la cerere, după un an. În această perioadă a mai avut întârzieri la plata ratelor, dar nici pe departe de nivelul sumelor rapor­tate de bancă la Biroul de Credit, care acum figurează înscrise în raportul ei personal. De asemenea, nici perioadele raportate de bancă şi însuşite de Biroul de Credit nu corespund realităţii“, spune avocatul femeii. Bucureşteanca exemplifică cu situaţia din ultima lună de dinaintea achitării integrale, când figurează cu o restanţă de 60 de zile, fizic imposibil din moment ce de la ultima rată la achitarea creditului trecuseră doar 30 de zile.

Dacă rata nu a fost plătită din motive independente de voinţa clientului, putem lua în considerare ştergerea lui din Biroul de Credit.
Mihai Răuţă, director în cadrul Raiffeisen Bank

Biroul  de Credit nu se poate implica în conflictele dintre bănci şi clienţii proprii. Aceste probleme sunt rezolvate doar între cele două părţi. Clienţii băncilor sunt eliminaţi automat din baza de date când prevede legea.
Şerban Epure, director Biroul de Credit

4 ani este perioada în care o persoană fizică va avea şanse minime să obţină un împrumut bancar, odată raportat ca restanţier la Biroul de Credit

30 de zile este perioada care trebuie să se scurgă de la scadenţa ratei lunare pentru ca un client bancar să fie raportat ca restanţier la Biroul de Credit

7 mil. de persoane sunt înregistrate la Biroul de Credit, majoritatea cu raportări negative venite ca urmare a acumulării, de restanţe la credite bancare   

Cum aflu dacă sunt în Biroul de credit

Procedură Pentru a afla situaţia de la Birou, este necesară întocmirea unei cereri care să fie trimisă prin poştă la adresa Biroului de Credit sau prin e-mail la [email protected] La cerere, trebuie anexată o copie de pe actul de identitate. Informaţiile vin prin poştă.

Comision Potrivit Biroului de Credit, doar prima interogare dintr-un an calendaristic este gratuită, pentru toate celelalte apli­cându-se un comision de 6 lei.

Decizie Este bine de ştiut că Biroul de Credit are o funcţiune strict consultativă pentru bănci. Instituţia nu ia decizii privind creditarea şi nici nu acordă consultanţă băncilor în acest sens. Această decizie aparţine exclusiv instituţiilor de credit, care pot acorda un împrumut în orice situaţie.

Pot să scap de biroul de credit?

Soluţii Teoretic, răspunsul la întrebarea de mai sus este da. Există două căi importante. Prima este întocmirea unei reclamaţii către instituţii ale statului, iar cea de-a doua  – încheierea unei înţelegeri cu banca. Cele două autorităţii care pot solicita scoaterea din Birou sunt Autoritatea Naţională pen­tru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi Autoritatea Na­ţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Autorităţile Reprezentanţii Protecţiei Consumatorului ne-au informat că au posi­bilitatea, prin lege, de a solicita excluderea unei persoane din Biroul de Credit. Este nevoie însă ca respectivul client să facă o plângere şi să aducă dovezile necesare. ANSPDCP are în plus şi puterea de a se autosesiza.

Băncile Instituţiile de credit susţin că pot solicita eliminarea pe motive cum ar fi neplata ratelor din motive medicale, neplata din cauza unei deplasări în străinătate. Cer dovezi cum ar fi certificatul medical şi, după cum recunosc, o fac mai degrabă ca o excepţie decât ca o regulă.

Explozie
Faţă de septembrie 2008, în septembrie anul acesta numărul debitorilor cu restanţe mai mari de 30 de zile (care ajung automat în baza de date a Biroului de Credit) a crescut cu aproape 240.000 de persoane. Potrivit estimărilor, numărul restanţierilor ar urma să crească în acealşi ritm cel puţin până la finele acestui an.

187-42945-0607_grafic_48.jpg