Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Imobiliare

Cum a influenţat modul de consum al românilor apariţia mallurilor

Autor: | | 1 Comentarii | 2429 Vizualizari

Românii şi-au crescut anual bugetul dedicat consumului din 2010 încoace, iar acest fapt s-a reflectat asupra majorării constante a vânzărilor făcute de magazine. Dezvoltatorii imobiliari nu au speculat momentul pentru a deschide malluri noi, majoritatea fiind construite înainte de 2010, ci au profitat de ocazie pentru a reveni cu chiriile spaţiilor existente la nivelurile de dinainte de criză.

În urmă cu opt ani, cheltuielile medii lunare, rezervate de o familie pentru consum, erau de circa 1.500 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Din această sumă, 41% mergea pe alimente şi băuturi nealcoolice, 5,4% pe îmbrăcăminte şi încălţăminte, 4% pe mobilier şi întreţinerea locuinţei şi 1,3% ajungea la restaurante, cafenele şi hoteluri. Pe măsură ce românii au început să aloce o sumă tot mai mare consumului, ponderea cheluielilor cu mâncare a scăzut în favoarea achiziţiei de haine, încălţăminte, mobilier şi întreţinerea locuinţei. La mijlocul anului trecut, banii dedicaţi lunar consumului au ajuns la circa 2.000 de lei/familie, cu o treime mai mult decât în 2010, creşterea fiind constantă an de an.

În paralel, magazinele din România au început să vândă tot mai mult, pentru ca în ultimii trei ani, creşterile anuale înregistrate de vânzările retailerilor să fie cele mai mari din Uniunea Europeană. Volumul de vânzări în retail a cunoscut în trimestrul al treilea al anului trecut o creştere de 13,1%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, cea mai mare din Europa, potrivit statisticilor Eurostat.

„În ultimii ani, s-a schimbat foarte mult modul de consum al românilor. Înflorirea comerţului de proximitate şi creşterea constantă a comerţului online au dus la o reechilibrare a conceptului de mall versus comerţ de proximitate“, spune Tatian Diaconu, CEO-ul Immochan România, braţul de dezvoltare imobiliară al grupului Auchan.

Tocmai comerţul de proximitate, format din supermarketuri şi unităţi de discount dedicate, preponderent, consumului alimentar, a fost cel care s-a dezvoltat puternic în perioada post-criză, în contextul în care majoritatea dezvoltatorilor de malluri şi-au oprit expansiunea prin 2010. Astăzi, proprietarii de centre comerciale moderne spun că piaţa românească a ajuns la saturaţie şi aşteaptă o creştere a puterii de cumpărare a populaţiei pentru a-şi relua extinderea. Pe de altă parte, românii au ajuns să cumpere online de 2,8 mld. euro în 2017, cu peste 40% mai mult decât anul anterior, potrivit cifrelor principalilor jucători din comerţul electronic românesc obţinute de GpeC.

 

„Nu prea mai sunt oraşe care să suporte dezvoltări noi de malluri în următorii câţiva ani. Eu nu aş putea spune unde mai construim zece malluri în următorii doi ani, dar mă aştept ca piaţa să mai crească în următorii cinci ani“, menţionează Alex Morar, CEO-ul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din ţară.

Stimulaţi de consum

Marii retaileri au deschis doar 524 de magazine în 2017, cu 18% mai puţine decât anul anterior, însă aşteaptă afaceri mai mari, în medie, cu 11,3%, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox în rândul a 99 de companii care operează magazine sub 120 de branduri diverse. Cu alte cuvinte, evoluţia pozitivă a consumului din ultimii opt ani a reprezentat mai degrabă o ocazie pentru proprietarii de spaţii comerciale de a reveni la chiriile de dinainte de criză şi mai puţin de a construi spaţii noi, care să ajute extinderea retailerilor.

 

„Comercianţii au început să vândă mai mult, iar noi ne-am permis să câştigăm din chirii, ajungând la cote comparabile cu perioada de dinainte de criză. După criză, toţi proprietarii au redus cu 30-40% chiriile, pe fondul scăderii brutale a consumului. Acum s-a refăcut acest ciclu“, spune şeful Immochan România, care deţine mallul Coresi din Braşov.

Brokerii Cushman & Wakefield sunt de părere că în 2018 va fi o provocare pentru retaileri să îşi atingă ţintele de deschideri, ţinând cont şi de faptul că dezvoltatorii vor livra pe piaţa un stoc scăzut de spaţii comerciale noi.

„Creşterea economică a permis apariţia centrelor comerciale din România, nu am băgat noi mâna în buzunarul oamenilor. Faptul că noi am construit malluri nu a forţat oamenii să îşi ia joburi mai bine plătite, ci invers“, explică Alex Morar. El oferă ca exemplu Sighişoara. Calculele investitorului arată că puterea de cumpărare a locuitorilor acestui oraş nu ar putea susţine un centru comercial, de aceea, compania deţine aici doar un strip mall cu 5-6 magazine.

 

Perioada de consolidare

În România funcţionează 64 de malluri, din care 38 sunt deţinute de cei mai mari zece proprietari din piaţă. Suprafaţa comercială controlată astăzi de marii proprietari este dublă faţă de cea deţinută în 2010 de cei mai mari zece proprietari din piaţă, când liderii aveau doar 20 de malluri.

„Înainte de criză, investitorii alegeau locul dezvoltării pur intuitiv şi speculativ, pentru că rata de echipare comercială a României era foarte săracă. Atunci aveai certitudinea că în orice oraş ai deschide un mall, pentru că erai primul, e aproape imposibil să nu funcţioneze“, spune Tatian Diaconu.

 

Trei nume noi au apărut în topul proprietarilor şi tot atâtea au dispărut în aceşti ani. Dacă în 2010 NEPI avea doar două centre comerciale şi nu făcea parte din elita pieţei, astăzi este cel mai mare proprietar, cu nouă malluri cumpărate şi opt construite. Practic, NEPI a fost singurul jucător cu adevărat activ în ultimii opt ani. Investitorul controlează astăzi o suprafaţă de aproape trei ori mai mare decât următorul clasat, adică grupul Iulius, în parteneriat cu Atterbury Europe. Mai mult, primii doi clasaţi în top au împreună o suprafaţa comercială mai mare decât aveau cei mai mari zece proprietari în 2010.

Unul dintre jucătorii dispăruţi din top, compania belgiană BelRom, a condus la apariţia a altor doi investitori în clasamentul proprietarilor. Achiziţia Electroputere Parc de către francezii de la Catinvest, care mai deţin mallul TOM din Constanţa, a propulsat investitorul pe locul şase în top. Următoarea poziţie este ocupată, surprinzător, de o bancă. KBC Bank a preluat, în contul datoriilor, două malluri dezvoltate de BelRom în Bacău şi Focşani. Din clasament a mai dispărut Omilos, care a vândut ERA Shopping Park Oradea şi Iaşi, şi familia Adamescu, proprietara Unirea Shopping Center din Bucureşti şi Braşov, care a fost devansată de investitori cu portofolii mai mari. Singurii români prezenţi în clasament sunt Iulian Dascălu (Iulius) şi Gabriel Popoviciu (Băneasa Developments).

 „Nu cred că există astăzi un dezvoltator care să nu studieze foarte bine potenţialul real al unei zone înainte de a construi un mall. Deciziile se iau pe baza unui studiu al concurenţei, al dorinţei retailerilor de a te urma şi al tendinţelor de consum“, mai spune Diaconu.

Generaţie nouă

 

Chiar dacă este de părere că în România există suficiente forme de comerţ care să satisfacă cererea actuală a populaţiei, ceea ce echivalează cu o perioadă de maturitate a pieţei, şeful Immochan este convis că vor apărea proiecte noi şi spectaculoase, dar mai rar şi orientate către funcţiuni mixte. Diaconu preconizează că centrul comercial va funcţionat ca un loc de experienţe, unde vor exista părţi administrative, săli de spectacole şi spaţii de birouri. „Densitatea comerţului modern, dar tradiţional, este aproape de o zonă de saturare. Nu o să mai vedem zece malluri pe an, în viitorul foarte apropiat“, spune el. Managerul are cunoştinţă de trei sau patru malluri care au şanse reale de finalizare anul viitor, însă 2018 va fi lipsit de lansări. Printre acestea se numără mallul dezvoltat de AFI Europe la Braşov şi cele ale NEPI Rockcastle de la Satu Mare şi Târgu Mureş. Totodată, Diaconu spune că şi Immochan e posibil să înceapă anul acesta construcţia unui proiect comercial de proporţii.

În concluzie, se pare că dezvoltatorii de malluri au înţeles ceea ce Guvernul nu reuşeşte să înţeleagă şi anume că politicile economice prociclice sunt nocive, lucru constatat recent şi de guvernatorul Băncii Naţionale a României. „Stimularea consumului nu ajută la recuperarea decalajelor economice“, spune Mugur Isărescu. Cu alte cuvinte, ţările care au făcut economii în perioadele de creştere economică au dovedit un progres mai susţinut pe termen lung. Până ce Guvernul o să înţeleagă acest aspect, dezvoltatorii imobiliari şi retailerii vor continua să se bucure de apetitul de cumpărături al românilor şi să aibă o abordare precaută în vederea extinderii.

RIVAL Comerţul electronic atacă puternic comerţul tradiţional, dovadă stau cei 44% dintre utilizatorii de internet din mediul urban care fac cumpărături online cel puţin lunar

„Creşterea economică a permis apariţia centrelor comerciale din România, nu am băgat noi mâna în buzunarul oamenilor“

Alex Morar, CEO NEPI Rockcastle

„Creşterea consumului a readus speranţele comercianţilor şi ale proprietarilor de malluri la un nivel comparabil cu cel de dinainte de criză“

Tatian Diaconu, CEO Immochan România

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.