Fostul președinte Ion Iliescu a trecut în neființă la vârsta de 95 de ani, iar jurnalistul Cristian Tudor Popescu a reflectat, marți, la B1 TV asupra parcursului politic al acestuia, evidențiind o transformare semnificativă în viziunea și orientarea sa geopolitică.
Atașamentul față de valorile sovietice
CTP a subliniat că în primii ani după Revoluția din 1989, Iliescu a manifestat o apropiere clară față de valorile sovietice, fiind încă atașat spiritului și influenței Kremlinului. Această legătură a fost vizibilă, printre altele, în tratatul semnat cu Uniunea Sovietică, care limita accesul României la alianțe occidentale, precum NATO.
Totuși, odată cu evoluția mandatului său, în special în anii ’90, la întâlnirea de la Snagov, Iliescu a început să reorienteze țara către Vest, deschizând calea către integrarea europeană și aderarea la NATO.
CTP a remarcat că în cel de-al treilea mandat al fostului președinte, România și-a schimbat profund direcția strategică, iar Ion Iliescu nu mai avea niciun sprijin pentru tendințele pro-Kremlin sau pentru cei care încercau să destabilizeze relațiile României cu Uniunea Europeană.
„Am trăit toate mandatele lui Ion Iliescu în acești 36 de ani, așa că pot să spun două lucruri, pentru mine clare.
În 1989-1990-1991, Iliescu s-a comportat ca un om atașat valorilor Kremlinului, Uniunii Sovietice chiar, care atunci încă exista. Comportamentul său, imediat după căderea lui Ceaușescu, precum și încheierea acelui tratat cu URSS, care ne interzicea practic accesul în NATO și care s-a dizolvat prin dispariția URSS, nu altfel, arată destul de clar acest lucru.
Dar!
Ion Iliescu e cel care, prin întâlnirea de la Snagov, la mijlocul anilor ’90, a îndreptat România către Occident, către UE, către NATO.
De asemenea, se poate spune că prosovieticul Ion Iliescu de la începutul anilor ’90 nu a mai fost, în cel de-al treilea mandat al său și nici după aceea, câtuși de puțin prosovietic. Între 2000 și 2004, când era președinte Iliescu, România a intrat în NATO și și-a stabilizat, consacrat intrarea în UE.
Iliescu, l-ați văzut în acești ultimi ani, ultime luni… în aceste ultime zile Iliescu nu a avut niciun mesaj de susținere pentru oamenii Kremlinului din politica românească și pentru cei care au încercat să scoată practic România din UE și Europa din România”, a declarat gazetarul, pentru B1 TV.
Critica justiției pentru dosarele Revoluției și Mineriadei
În aceeași intervenție, jurnalistul a criticat puterea judiciară pentru lipsa unor soluții definitive în dosarele Revoluției și Mineriadei, în care Iliescu a fost vizat.
Nefinalizarea acestor procese reprezintă, în opinia lui CTP, un factor decisiv în criza morală și socială cu care se confruntă România și în prezent.
Cristian Tudor Popescu a concluzionat cu un apel la responsabilitate morală, exprimându-și speranța că dreptatea divină va înlocui neputința umană.
„De asemenea, autoritățile din România, puterea judiciară din România a rămas cu o datorie pentru noi toți, anume judecarea dosarelor Revoluției și Mineriadei, în care Iliescu a fost acuzat. A trăit destul fostul președinte Iliescu, până la 95 de ani, ca aceste dosare să fi fost finalizate dacă acest lucru s-ar fi dorit.
Iată că Iliescu trece pe lumea cealaltă probabil cu alte însărcinări, așa cum ateul Iliescu ar privi „acest fenomen normal, natural”, cum ar comenta Iliescu acum, și faptul că nu s-a pronunțat sentințe în aceste dosare în legătură cu Iliescu e o cauză importantă, chiar fundamentală, a ceea ce am trăit în anii aceștia și a ceea ce trăim acum!
Faptul că a rămas acest cui ruginit și plin de sânge înfipt în memoria României și românilor din 1989 și din 1990, asta, după părerea mea, influențează mult în rău ce se întâmplă în viața noastră și se va întâmpla în continuare.
Așa că nu-mi rămâne decât să spun: Dumnezeu să-l judece pe Ion Iliescu, de vreme ce noi, românii, nu am fost în stare”, a mai afirmat Cristian Tudor Popescu, pentru B1 TV.
