Jurnalistul Cristian Tudor Popescu este de părerea că motivul pentru care cultele religioase din țara noastră, în frunte cu Patriarhia Română, au cerut Ministerului Educației Naționale ca religia să devină materie a examenului de bacalaureat îl reprezintă dorința Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a-și „asigura noi generații de clienți, fără de care Godporația ar da faliment”, se arată într-o postare pe Facebook a ziaristului.

Politicul nu mizează pe rațiune pentru a manipula masele

„De ce se vâră în forță religia pe gâtul elevilor prin legile Educației? De ce s-a ivit ideea religiei ca materie de examen la bacalaureat? De ce guvernul, prin trimisa lui Iohannis la Ministerul Educației (ministrul Ligia Deca, n.r.), vrea ca tinerii să învețe nu despre religie, ci religia ca disciplină cu valoare de adevăr, cum e matematica, și care să fie pusă în practică?”, se întreabă Cristian Tudor Popescu (CTP), în postarea lui de duminică, 19 martie, intitulată „Robii lui Dumnezeu sunt niște robi”.

„De ce vor asta cultele religioase, în frunte cu BOR, e limpede dacă gândești rațional: ca să-și asigure noi generații de clienți, fără de care Godporația ar da faliment, ca orice companie de băuturi carbogazoase”, susține jurnalistul.

Acesta se mai întreabă și care este interesul puterii laice, reprezentată de instituțiile statului, „ca Biserica să-și mențină influența asupra populației?”. „Mai întâi, pentru că, aidoma religiei, politicul nu mizează pe rațiune pentru a manipula masele. Religia nu presupune nicio demonstrație, este o colecție de ziceri, de propoziții cocoțate deasupra logicii, care trebuie luate ca atare, fără posibilitatea de a le pune la îndoială. Este un basm, care, spre deosebire de Basmele Românilor, ale lui Petre Ispirescu, vrea statutul privilegiat de a fi luat drept real. Așa și politica: alegerile nu se câștigă prin raționamente, bazate pe date și fapte, susținute de dovezi, supuse unor teste și expuse ca atare votanților.

Dacă încearcă așa ceva, un politician e mort din start. Ca să reziste și să câștige, el trebuie să spună o poveste, să găsească formulări scurte și memorabile, să aibă carismă și, mai ales, să identifice și să transmită cât mai multor oameni exact ce vor să audă. Adevărul poate fi și el folosit, dar cu măsură și numai atunci când dă bine în story”, mai scrie CTP.

Despre ce efecte are religia asupra gândirii individului uman

Potrivit acestuia, religia „formează gândirea individului uman în a se lăsa ghidată de emoții, de impresii, de opiniile altora, de vocea și talentul celui care le emite”.

„Dar și de propriile frustrări, în speranța că ar putea fi rezolvate. Sentimentul pe care atât predicatorul, cât și politicianul urmăresc să-l creeze unei mulțimi cât mai mari este acela de apartenență la o sectă privilegiată – noi suntem ai lui Hristos, noi suntem ai lui Trump – situată deasupra celorlalți, care nu mai sunt decât niște pierzători, ființe inferioare. Să inspire omului teama de a nu rămâne pe dinafară, că altfel o să fie rău de el”, mai afirmă jurnalistul.