"În 2016 s-a produs o schimbare abruptă în politica fiscală. S-a trecut de la o practică din trecutul istoriei noastre de după 90 în care, de câte ori aveam o problemă, creşteam impozitele şi încercam să reducem cheltuielile, la inversarea acestui trend în 2016 şi s-a trecut la o reducere a TVA şi la o creştere concomitentă a cheltuielilor, producând un deficit, un şoc în societate. Cei care au fost de partea acestei reforme au spus: vom avea creştere economică accelerată, iar mulţi au spus că aceste măsuri nu sunt sustenabile", a explicat, joi, Croitoru, în cadrul unei dezbateri pe teme de antreprenoriat. 

Potrivit acestuia, în teorie, reducerea TVA ar fi trebuit să aibă ca efect final incertitudini asupra preţurilor, însă în România această mişcare nu s-a văzut în preţuri pentru că a fost plasată "în străinătate". 

"Într-o ţară ca a noastră, în care capitalurile sunt mobile, dar nu perfect mobile (rata dobânzii nu este egală cu cea din zona euro), leul nu flotează liber, teoria spune că atunci când faci o mişcare abruptă de politică fiscală în sensul relaxării, apare un deficit mare de cont curent, se apreciază în termeni reali moneda, creşte producţia, cresc ratele de dobândă şi există un efect incert asupra preţurilor. Dar la noi reducerea TVA a dus la reducerea preţurilor, a dus la acea deflaţie fără legătură cu cererea, o deflaţie falsă, a dus la o creştere a salariilor reale în economie şi aceste salarii reale crescute au dus la un consum mai mare şi la creşterea deficitului de cont curent, deocamdată în măsuri controlabile. O parte din cererea noastră am plasat-o în străinătate, de aceea nu am văzut-o în preţuri", a mai spus Croitoru. 

Mai mult, reprezentantul BNR susţine că o astfel de măsură se justifică dacă vine la momentul oportun, însă nu a fost cazul reducerii de TVA. 

"După părerea mea este foarte dificil să ajungi la concluzia că un şoc precum cel din 2016 (deficitul bugetar s-a mutat de la 0,8% din PIB în 2015 la 2,8% în 2016, adică un impuls fiscal de peste 2 puncte procentuale), un şoc foarte mare, a venit la momentul oportun. Nu! Pentru că un astfel de şoc faci în economie când aceasta funcţionează sub potenţial, ori toată lumea ştie că România deja îşi atinsese potenţialul încă din 2016. Deci nu a venit la timp, a venit prea târziu, când nu mai era necesar", a adăugat Croitoru. 

Mai mult, creşterea nominală a salariilor a produs un mare dezavantaj producătorilor. "După părerea mea, creşterea economică se va încetini în urma impulsului de atunci şi, deci, acea măsură nestudiată nu a creat perspectiva unei creşteri economice aşa cum se doreşte. Este doar un exemplu că o măsură ad-hoc, incomplet studiată, poate să se întoarcă în direcţia opusă scopului iniţial", a completat oficialul BNR. 

El a atras atenţia, în acest context, asupra faptului că trăim vremuri confuze, în care percepţia colectivă despre ceea ce e bine şi ceea ce e rău este mai necoagulată decât în perioada anterioară, fapt care duce la senzaţia că este nevoie de tot mai multă reglementare, dar cu această reglementare suplimentară vine şi birocraţia. 

"Cei care conduc şi fac regulile, politicieni sau reglementatori, au, în astfel de vremuri, tentaţia de a apela la măsuri ad-hoc şi abordează problemele din punct de vedere populist", a punctat Croitoru. 

Referitor la măsurile de protecţie socială, oficialul citat nu le neagă necesitatea, însă susţine că nu pot fi alimentate decât din creştere economică pe termen lung. 

"Această grijă pentru cheltuieli sociale şi, uneori, chiar pentru asistenţă socială, nu poate fi redusă sau neglijată dintr-odată. Dar singura ei sursă este creşterea economică sustenabilă, nu invers. Dacă încetineşti motorul, nu ai resursele necesare", a mai spus consilierul guvernatorului BNR. 

 AGERPRES

Te-ar putea interesa și: