Situaţia tensionată dintre România şi Italia riscă să afecteze relaţiile comerciale. Transportatorii se tem de o scădere dramatică a traficului spre peninsula Italică.

O mulţime compactă a luat cu asalt sala de aşteptarea a aeroportului Băneasa. Majoritatea sunt români care pleacă la muncă în Italia şi se despart cu greu de familie. În scurt timp, trei avioane ale companiilor low-cost urmează să decoleze unul după altul spre destinaţii diferite din Peninsula Italică. Pe ecranul televizorului amplasat în sală se scurge pe scroll o ştire: „40% din români susţin că, dacă ar putea, ar pleca să lucreze în străinătate, susţine un studiu recent…“. „Păi, noi de ce plecăm la muncă în Italia?! De prea mult bine aici?“, se aude vocea răguşită a unei femei de 45-50 de ani. Are mâini mari, muncite. Acasă era şomeră. În Sicilia lucrează de doi ani ca menajeră, în casa unei familii cu trei copii. Soţul şi-a găsit de muncă la o seră. Câştigă împreună 1.000 de euro, fiindcă „ne plătesc mai prost decât pe italieni“ şi trimit în fiecare lună câte 200 de euro, acasă, la Bârlad.

Sicilia pare un paradis pentru românii care nu îşi pot câştiga traiul acasă. Însă există şi o altă faţă a Siciliei, diferită de cea din broşurile turistice. Am ajuns la Palermo, în faţa Palatului de Justiţie. La intrare, pe un arc de cerc din piatră albă au fost inscripţionate numele magistraţilor asasinaţi de Mafie: Giovanni Falcone, Paolo Borselino etc. E ora prânzului şi intrăm în prima Trattoria care ne iese în cale. Televizorul este dat la maximum. Prima ştire: un român a ucis o italiancă. În restaurantul plin se iscă rumoare, iar o voce ascuţită se indignează: „Ţiganii de români! Să-i scoatem din ţară!“. Zile la rând povestea lui Mailat a ţinut capul de afiş al întregii prese din Peninsulă. Ulterior, o ştire scurtă anunţa că şeful Mafiei siciliene a fost arestat la Palermo. Informaţia nu a fost dezbătută prea mult, nici măcar de presa italiană. Subiectul fierbinte rămăsese ucigaşul român.

Bilanţul pierderilor, aşteptat peste o lună

Situaţia încordată nu se mai reflectă însă doar în jurnalele de ştiri. Oamenii de afaceri se tem că aceasta riscă deja să afecteze relaţiile comerciale între România şi Italia. Această ţară este principalul nostru partener comercial, sumele investite de cele peste 23.000 de societăţi cu capital italian ridicându-se la 800 de milioane de euro.

Înainte de a pleca la Roma să se întâlnească cu reprezentanţii guvernului italian, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat sprijinul investitorilor italieni în România pentru a detensiona situaţia actuală, astfel încât relaţiile comerciale între cele două ţări să nu fie afectate. Ca răspuns, Enel, unul dintre cei mai importanţi investitori italieni, a anunţat că va angaja 20 de români care se vor întoarce acasă din Italia.
Iniţiativa legislativă a guvernului Prodi care-i vizează pe imigranţii români a creat însă îngrijorare în rândul companiilor de transport care operează curse spre Italia. Gheorghe Răcaru, directorul general al companiei low-cost Blue Air, nu exclude posibilitatea ca societatea pe care o conduce să fie afectată de aşa numita criză italiană: „Este prea devreme să resimţim efectele. Dacă vom înregistra sau nu pierderi vom afla abia peste o lună. Totul depinde de ce se va întâmpla pe plan politic şi de cum va fi dezamorsată situaţia tensionată“. Blue Air a transportat peste 260.000 de pasageri înspre şi dinspre Italia, în primele nouă luni ale acestui an. Compania operează curse spre Roma, Milano, Torino, Bologna, Treviso şi Verona, cu plecări din Bucureşti, Arad şi Bacău. În 2007, gradul mediu de ocupare pe toate cursele companiei este de 86% faţă de 77% cât s-a înregistrat în 2006, procente la care au contribuit şi destinaţiile din Italia. Preţul mediu al unui bilet dus-întors este de 195 de euro/persoană cu taxele incluse.

Nici compania low-cost My Air nu poate face încă un bilanţ. Alina Rus, director pe România al My Air, spune că până la sfârşitul acestui an se estimează că numărul pasagerilor spre şi dinspre Italia va fi de circa 400.000, iar gradul mediu de ocupare al acestor curse va atinge 85-90%. My Air are curse spre Milano, Veneţia, Bologna, Roma, Bari, Napoli şi Catania, cu plecări din Bucureşti, urmând ca în următoarea perioadă să opereze alte trei noi destinaţii din Peninsulă. Preţul mediu al unui bilet dus-întors pe această relaţie este între 120 şi 130 de euro/persoană, inclusiv taxele de aeroport.

„Crizele conjuncturale de genul evenimentelor petrecute în Italia afectează profund activitatea unui transportator. După perioade mari în care se investeşte în construirea unui produs adaptat cerinţelor pietei, traficul poate să scadă dramatic“, susţine Dragoş Anastasiu, preşedintele grupului Eurolines România. Compania şi-a redus deja numărul de curse către Roma şi, împreună cu partenerul Eurolines Italia, monitorizează atent rezervările pe fiecare cursă. În ceea ce priveşte compania Atlassib, un alt jucător important pe piaţa transporturilor rutiere, reprezentanţii acesteia nu au putut formula un răspuns în ceea ce priveşte potenţialele efecte economice ale „crizei italiene“ asupra societăţii.

Încasari

118 milioane de euro reprezintă încasările companiilor low-cost Blue Air şi Myair, în 2007, pe destinaţiile din Italia

Te-ar putea interesa și: