Atenție la sfârșitul zilei de vi­neri și la primele ore de luni! Atunci, când angajații nu sunt atenți, se depun în bănci banii murdari! Avertismentul, transmis de Kenneth Rijock, consultant pentru criminalitate financiară al companiei World Check, arată câteva dintre preferințele „spălătorilor“ de bani. Timp de zece ani, Rijock s-a ocupat cu astfel de activități ilegale, interval în care susține că ar fi „albit“ circa un miliard de dolari. Ulterior, a trecut de cealaltă parte a baricadei, fiind cooptat în combaterea fenomenului. Potrivit afirmațiilor sale, un alt moment bun pentru albirea banilor murdari va fi ziua în care se va trece la moneda unică europeană. „Atunci se creează haos, autoritățile nu pot ține pasul, iar în țară intră foarte mulți bani murdari“. Sistemul World Check funcționează ca o imensă bază de date, destinată băncilor, companiilor și agențiilor guvernamentale.
Conform legislației, băncile, in­sti­tu­ți­i­le financiare, societăţile de asigurări şi reasigurări, firmele care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc au obligația de a raporta Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) operațiunile în lei sau în valută de peste 15.000 de euro. Criza a determinat o creștere a fenomenului de evaziune fiscală, care este în strânsă legătură cu cel de spălare de bani. „Este evident caracterul transnațional al operațiunilor ilicite, iar numerarul circulă cu mai multă ușurință“, ne-a spus Adrian Cucu, președintele ONPCSB. Cu toate acestea, numărul dosarelor transmise de către oficiu către Parchet în primele nouă luni ale anului nu a crescut față de perioada similară a lui 2009, autoritățile nereușind să țină pasul cu creșterea fenomenului. Astfel, în perioada ianuarie-august 2009 au fost trimise 199 de sesizări, din care șase au avut legătură cu operațiuni suspecte de finanțare a terorismului.
Sectoarele preferate de „spălători“
Domeniile vulnerabile sunt cele în care se constată cele mai multe cazuri de e­va­ziune fiscală, arată Cucu. „Mă refer la tranzacțiile intracomunitare, la pro­ducția și comercializarea produselor accizabile, dar și la industria de reciclare a fierului vechi. În același timp, transferurile electronice de fonduri prezintă un grad ridicat de risc deoarece, în ultima vreme, tot mai multe persoane sunt implicate în primirea de bani din străinătate“. Reprezentanții oficiului au constatat că, de multe ori, persoanele respective nu sunt adevărații beneficiari ai sumelor, fiind fie tineri, fie persoane în vârstă, ghidate de cunoscători ai domeniului.
De multe ori, ceea ce se pare a fi o in­fracțiune economică la nivel național în realitate depășește granițele României. ONPCSB se află în legătură cu celelalte
instituții similare din întreaga lume, exis­tând o rețea online pentru verificarea rapidă a anumitor tranzacții. Adrian Cucu spune că „zilnic primim și trimitem informații celorlalte instituții similare, mai ales celor europene. Cea mai «inten­să» corespondență o avem cu statele vecine, dar și cu țările unde trăiesc cele mai mari comunități de români: Spania și Ita­lia“. Anul trecut ONPCSB a primit din stră­i­nătate, prin reţeaua securizată Egmont, 185 de cereri faţă de 100 cereri de informaţii primite în anul 2008. Cele mai multe cereri au fost trimise de instituțiile partenere din centrul şi sud-estul Europei.
În România se derulează operațiuni care nu au un scop economic justificat și care au caracter suspect, ce ar putea conduce la spălare de bani.
Adrian Cucu, președinte ONPCSB