Conglomerate uriaşe precum Samsung şi Hyundai au fost mult timp considerate motoarele creşterii economice spectaculoase înregistrate de Coreea de Sud. Dintr-o ţară devastată de război, în câteva decenii Coreea de Sud a devenit a patra mare economie a Asiei.
Într-un 'chaebol' ordinele vin de la vârf, de la familia fondatoare şi cadrele de conducere, şi sunt executate fără discuţii. Familia Lee controlează vastul conglomerat Samsung Group printr-o structură complexă de participaţii încrucişate, chiar dacă în mod direct nu posedă decât aproximativ 5% din acţiuni.
Samsung a fost perceput multă vreme drept tipul ideal de eficacitate pragmatică: un preşedinte înconjurat de o mână de cadre de elită care concep un plan de dezvoltare global ce este pus meticulos în aplicare de toate diviziile. Sub conducerea patriarhului familiei, Lee Kun-Hee, numit preşedinte al Samsung din 2014, această strategie a fost încoronată de succes. Dintr-un obscur producător de electronice, în 15 – 20 de ani Samsung a devenit un gigant mondial. Însă, pe măsură ce firma a devenit mai mare, iar afacerile sale au devenit mai complexe şi internaţionale, sistemul centralizat de luare a deciziilor a devenit un handicap, consideră unii analişti.
Kim Sang-Jo, directorul asociaţiei Solidaritate pentru reforme economice, susţine că o "clică" de directori reuniţi în cadrul unui "birou pentru strategia viitoare" a Samsung se bucură de o autoritate practic incontestabilă cu privire la direcţia strategică a grupului.
"Indiferent care ar fi decizia luată de acest birou, inginerii şi cadrele de la nivelele inferioare trebuie să o aplice fără comentarii, chiar dacă nu cred că este posibil din punct de vedere uman sau nu este raţională", a explicat Kim Sang-Jo.
Potrivit acestuia, unul dintre cauzele eşecului Galaxy Note 7 este insistenţa conducerii companiei pentru ca Samsung să lanseze noul telefon înainte ca grupul american Apple să dezvăluie o nouă versiune de iPhone.
Urmarea este că bateriile telefonului Galaxy Note 7 au luat foc, iar Samsung a fost nevoit să anunţe la începutul lunii septembrie retragerea de pe piaţă a 2,5 milioane de Galaxy Note 7 şi înlocuirea lor cu unele noi. Ulterior, însă, şi dispozitivele de înlocuire au luat foc, astfel că marţi grupul sud-coreean a fost nevoit să anunţe oprirea definitivă a producţiei de telefoane Galaxy Note 7.
"Nu există nicio modalitate prin care inginerii să poată spune directorilor că au nevoie de mai mult timp pentru a testa bateriile şi ulterior pentru a pregăti noile baterii", a spus Kim Sang-Jo.
'Chaebol'-urile sud-coreene nu sunt obişnuite să acţioneze sub ochii opiniei publice sau chiar al acţionarilor, o dovadă în acest sens fiind ceea ce s-a întâmplat în 2015, după scandalul cu fondul american Elliott Management care a dorit să blocheze fuziunea a două filiale Samsung. Această stare de fapt se explică parţial şi prin poziţia dominantă a acestor conglomerate în economia Coreei de Sud, în condiţiile în care Samsung este responsabil singur pentru 17% din PIB, ceea ce tinde să intimideze organismele de reglementare. Agerpres
