Sfinții Constantin și Elena sunt ocrotitori ai credinței și ai familiei. Tradiții, semnificații și obiceiuri de 21 mai

Pe 21 mai, creștinii ortodocși din întreaga țară îi prăznuiesc cu evlavie pe Sfinții Împărați Constantin cel Mare și mama sa, Elena – figuri esențiale în istoria Bisericii creștine și în consolidarea credinței într-o lume marcată de persecuții și transformări. Recunoscuți de Biserica Ortodoxă drept „întocmai cu Apostolii”, acești sfinți sunt celebrați nu doar pentru rolul lor istoric, ci și pentru semnificația spirituală profundă pe care o poartă ziua de 21 mai.

Constantin cel Mare a fost primul împărat roman care a legalizat creștinismul

Constantin cel Mare (272–337), născut în orașul Naissus (astăzi Niš, Serbia), a fost primul împărat roman care a legalizat creștinismul, prin faimosul Edict de la Milano din 313, și cel care a oferit libertate de exprimare religiei creștine într-un imperiu profund păgânizat. Semnul Crucii i-a fost revelat înaintea unei bătălii decisive cu Maxențiu, însoțit de mesajul: „Întru acest semn vei învinge”. Victoria sa a fost urmată de o epocă de pace religioasă, informează creştinortodox.ro.

Mama sa, împărăteasa Elena, devenită sfântă pentru faptele sale de caritate și devoțiune, a călătorit la Ierusalim, unde, potrivit tradiției, a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. A ctitorit mai multe lăcașuri de cult importante, printre care Biserica Sfântului Mormânt, cea din Betleem și din Nazaret.

O sărbătoare cu adânci rădăcini în spiritualitatea populară

Pe lângă încărcătura religioasă, această zi este legată în tradiția populară românească de numeroase obiceiuri, superstiții și practici menite să aducă liniște, protecție și spor gospodăriilor.

În calendarul popular, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, fiind considerată o zi de hotar în ciclul agrar și pastoral. Se spune că în această zi păsările își învață puii să zboare, iar munca pământului este interzisă, pentru a nu atrage pagube din partea păsărilor cerului.

Tot în această zi, păstorii stabilesc locurile stânelor, aleg baciul și își măsoară laptele, fiecare familie având propriul semn pe răboj. Este ultima zi în care se mai seamănă porumbul, ovăzul și meiul – după această dată, semănăturile nu mai rodeau, potrivit credinței populare.

Tradiții și superstiții respectate cu sfințenie

  • Se aduc în casă bujori îmbobociți, simbol al bucuriei și purității, pentru pace și armonie în familie.
  • Se aprind focuri ritualice, prin care trec oile pentru a fi ferite de boli și de spiritele rele ale verii.
  • Femeile tămâiază casa și gospodăria, iar cu agheasmă se stropesc colțurile curții pentru a alunga spiritele necurate.
  • Se dau de pomană pâine, flori de lămâiță și dulciuri de casă, pentru sufletele celor adormiți.
  • În unele sate se practică datina numită „Sperietoarea vrăjitoarelor”, în care întreaga familie face zgomot în jurul unui vas cu lapte, pentru a alunga duhurile rele ce ar putea fura sporul gospodăriei.

Zi de sărbătoare pentru peste 1,75 milioane de români

Potrivit datelor oficiale, în România, peste 1,75 milioane de persoane își serbează onomastica pe 21 mai. Dintre aceștia, aproximativ 470.000 de bărbați poartă numele Constantin, fiind urmat de purtătorii diminutivelor Costel, Costică, Costi sau Titi. La femei, peste 86.000 poartă numele Elena, iar alte mii răspund la derivate precum Ileana, Ilinca, Leana, Lenuța sau Nuța.

Unul dintre cele mai vechi și importante lăcașuri închinate Sfinților Împărați este Catedrala Patriarhală din București, ctitorie a voievodului Constantin Șerban Basarab și sfințită în anul 1658. Astăzi, mii de credincioși participă la slujba oficiată aici de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu procesiuni și rugăciuni închinate sfinților protectori ai credinței.

Semnificația numelor

  • Constantin vine din latină („constans” – ferm, statornic), evocând ideea de tărie în credință și stabilitate sufletească.
  • Elena, cu rădăcini grecești („Helene”), înseamnă „cea strălucitoare” sau „lumina soarelui”. În mitologia greacă, Elena din Troia simboliza frumusețea, dar în tradiția creștină, numele trimite la noblețea spirituală a mamei împăratului Constantin.

Ce e interzis să faci azi

  • Este interzis să se muncească pământul. Se crede că cei care lucrează în această zi vor atrage asupra ogoarelor lor păsări dăunătoare care le vor compromite recoltele.

  • În unele zone se spune că păsările își învață puii să zboare tocmai în această zi, iar oamenii trebuie să le respecte ciclul natural.

  • Este ultima zi în care mai pot fi semănate porumbul, ovăzul și meiul. După această dată, tot ce se seamănă riscă să se usuce.

  • Ciobanii se adună pentru a stabili cine va fi baciul pe timpul verii, unde se vor amplasa stânele și cine va păzi turmele. Tot acum se măsoară și se însemnează laptele produs de fiecare turmă.

  • În satele tradiționale, se aprind focuri mari, iar oile sunt trecute prin fum pentru a fi protejate de boli și farmece în perioada pășunatului.

Obiceiuri pentru protecție și armonie în familie:

  • În multe gospodării se practică un ritual numit „Sperietoarea vrăjitoarelor”, în care toți membrii familiei se strâng în jurul unui vas cu lapte, bat cu linguri de lemn în oalele în care fierbe laptele și strigă pentru a alunga duhurile rele care ar putea fura sporul casei.

  • Femeile tămâiază casa și gospodăria și stropesc cu agheasmă pentru a curăța spațiul de energii negative.

  • Pentru bunăstare, sănătate și liniște în familie, se recomandă ca unul dintre membrii familiei să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, pâine făcută în casă și dulciuri tradiționale.