Unii nici nu mai ştiau când veniseră la putere. Fusese cândva în secolul trecut. Din patru în patru ani, candidau din nou, dar de cele mai multe ori era doar o formalitate: opoziţia nu avea contra-candidaţi viabili şi, oricum, cei mai mulţi alegători votau ca din reflex cu ei, cei care le dădeau ajutoare sociale, consultaţii medicale gratuite, concerte în centrul oraşului sau un pui congelat pe lună. Ce nu au luat în calcul baronii locali a fost că, deşi îşi securizaseră un electorat sărac şi prost informat, care să-i realeagă la nesfârşit, pierduseră treptat controlul asupra unor instituţii ca DNA, ANI, DIICOT sau Curtea de Conturi.

Gurile rele spun că nimic nu mişca în Constanţa fără aprobarea preşedintelui Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, şi a bunului său prieten, primarul Radu Mazăre. De altfel, unul din capetele de acuzare care au dus la inculparea lui Constantinescu şi, la scurt timp după aceea, la suspendarea sa din funcţie şi din PSD (unde era preşedinte executiv al filialei județene) a fost faptul că, în ciuda unor hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, a refuzat să emită avizele cerute de o firmă care intenţiona să construiască un parc eolian. Media locală a scris că pentru fiecare turbină de 2-3 MW instalată, investitorilor li s-a cerut de la Consiliul Judeţean o mită de 45.000 de euro. Unii se pare că au plătit, alţii au plecat dezgustaţi. Spre alte judeţe sau spre alte ţări. Deocamdată, Constantinescu a fost condamnat, în octombrie, la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare într-un dosar în care este acuzat că a refuzat să finanţeze Centrul Militar Zonal Constanţa. Însă ar putea fi doar începutul, având în vedere că are mai multe dosare pe numele său.

La fel ca prietenul şi partenerul său de afaceri, Radu Mazăre. Acesta şi-a dat demisia din funcţia de primar şi din PSD în luna mai a acestui an, după ce un nou dosar penal pe numele său (în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la investitorii în două mall-uri în Constanţa) a dus la arestarea sa preventivă. Mazăre era deja trimis în judecată încă din 2008, fiind acuzat că a păgubit statul cu 114 milioane de euro prin retrocedarea ilegală a 100 de hectare de teren. Ceea ce este clar este că el este deja istorie pentru filiala locală a social-democraţilor. Cel puţin aşa transpare din declaraţia recentă a secretarului executiv al PSD Constanţa, Cristinel Dragomir: „La noi nu vor fi schimbări majore. Noi am stabilit ce era important. Candidatul la Primăria municipiului Constanţa este actualul primar interimar, Decebal Făgădău.“

Cu un picior după gratii

Buzăul este controlat încă de primarul social-democrat Constantin Boşcodeală, în funcţie din 1996. „Nu numai oraşul, dar şi întreg judeţul este la dispoziţia lui şi a acoliţilor. Toţi sunt fraţi – poliţişti, procurori, judecători, politicieni. Chiar şi cei din opoziţie, mai ales din vechiul PNL, sunt strâns legaţi de ei. Mulţi au rude angajate în Primărie sau în firme ale Consiliului Local sau au companii care primesc contracte de la administraţia locală“, descrie situaţia unul din liderii judeţeni ai opoziţiei. El spune că oamenii de afaceri pe care îi cunoaşte sunt disperaţi, pentru că îşi obţin foarte greu autorizaţiile şi avizele necesare. „Totul e îmbibat în corupţie. Uitaţi-vă ce era la Direcţia Economică din primărie – ştergeau amenzi şi impozite din baza de date pentru firmele prietene. În opinia mea, nu este nicio speranţă pentru Buzău“, ne-a mai spus politicianul.

Totuşi, primarul Boşcodeală (până de curând, şi lider al organizaţiei judeţene a PSD) este trimis în judecată în două dosare de corupţie. Într-unul din ele, în care este cauzat de finanţarea ilegală a clubului de fotbal Gloria, a şi fost condamnat în primăvară la cinci ani de închisoare de către Judecătoria Braşov. Edilul a făcut apel, iar acum aşteaptă cu emoţii sentinţa definitivă a Curţii de Apel din oraşul de sub Tâmpa. „Tot cu emoţii aşteaptă şi colegii lui din PSD“, ne spune un ziarist buzoian. „Unii pentru că vor rămâne fără şef şi vor trebui să lupte din răsputeri pentru ca pe locul lăsat liber să rămână tot unul de-al lor. Alţii, din grupul de pesedişti din jurul lui Victor Mocanu şi al lui Ion Vasile, de-abia aşteaptă să scape de Boşcodeală şi să încerce să recâştige controlul asupra filialei. Şi, evident, să-şi impună propriul candidat“, explică el.

La capăt de drum?

Şi în Capitală investigaţiile DNA au decapitat una dintre cele mai celebre primării din ţară. Este vorba de cea sectorului 5, condusă din 2000 de Daniel Marian Vanghelie. Edilul a fost reţinut în primăvara acestui an, sub acuzaţia de luare de mită şi spălare de bani, şi a fost trimis în judecată în vară. Potrivit procurorilor, Vanghelie ar fi primit mită peste 30 de milioane de euro de la omul de afaceri Dumitru Marin. În schimbul banilor, firmele acestuia ar fi primit de la Primăria Sectorului 5, în perioada 2006-2014, contracte de achiziții publice în valoare de aproape 750 de milioane de lei.
Vanghelie a fost suspendat din funcţie încă din aprilie şi sunt informaţii sigure că unul din colegii săi din PSD, Cristian Rizea, se pregăteşte să candideze pentru postul său la alegerile din iunie 2016. Cu toate acestea, nu ar fi exclus ca Rizea să fie doar un „iepure“ şi ca Vanghelie, în ciuda problemelor penale, să candideze ca independent (cum a mai făcut-o la un moment dat în trecut). Totuşi, de data asta este diferit. Chiar dacă Vanghelie este încă nevinovat din punct de vedere legal, chiar dacă el este încă simpatizat de o bună parte din electorat şi chiar dacă există în România precedente cu persoane care au fost alese deşi se aflau în arest preventiv, acuzaţiile împotriva sa sunt suficient de serioase încât să-i facă pe cei mai mulţi observatori ai scenei politice să creadă că acesta nu va mai candida. Asta nu înseamnă, desigur, că Vanghelie nu va încerca să-şi impună şi să-şi păstreze cât mai mulţi dintre apropiaţii săi în poziţii cheie în instituţia pe care a condus-o timp de 15 ani.

Unul a plecat, unul a rămas

Un alt loc unde cei care au dominat administraţia locală timp de mulţi ani s-au trezit înlăturaţi în urma unor anchete ale procurorilor anti-corupţie a fost Argeşul. Preşedintele Consiliului Judeţean, social-democratul Constantin Nicolescu, şi-a dat demisia din funcţie în martie 2014, la aproape zece ani de când ocupa această funcţie, după ce a fost găsit în stare de incompatibilitate. El era oricum deja condamnat în primă fază într-un dosar în care era acuzat de deturnarea unor fonduri europene, iar în februarie 2015 sentinţa a devenit definitivă: şapte ani şi opt luni în spatele gratiilor. În prezent, fostul şef al judeţului se află la Penitenciarul Colibaşi.

Celălalt lider important al PSD Argeş, primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, ales prima dată în funcţia de edil în 1992, pare să se ţină cu dinţii de scaun. Asta deşi anul trecut a fost arestat preventiv şi, la câteva luni distanţă, a fost trimis în judecată pentru corupţie, alături de câţiva oameni de afaceri şi funcţionari ai statului. Concret, Pendiuc ar fi iniţiat şi sprijinit încheierea unui parteneriat public-privat ilegal între compania de transport a primăriei şi două firme private. Chiar dacă este încă în funcţie, şansele ca actualul primar să mai candideze din partea PSD în iunie 2016 sunt mici, spun surse din interiorul partidului. Acestea nu exclud, totuşi, o candidatură ca independent, caz în care Pendiuc ar avea unele şanse să-şi păstreze poziţia (asta până la momentul unei probabile condamnări).

Exemplu sau excepţie?

Iar lista celor care s-au crezut veşnici şi azi fac vizite dese la tribunal sau sunt deja în închisoare ar putea continua: Gheorghe Nichita, Romeo Stavarache, Gheorghe Bunea Stancu, Aristotel Căncescu, Gheorghe Ştefan, Mircea Moloţ, Constantin Hogea etc. Însă mai important decât numele lor şi decât schimbările semnificative pe care le-au suferit vieţile lor în ultimii ani este, cu siguranţă, impactul pe care „pensionarea“ lor forţată o va avea asupra economiei locale. Un bun exemplu este Cluj Napoca. Înainte de 2004, acesta era un oraş prăfuit, cu o viaţă economică în continuă degradare şi cu o populație în scădere (289.000 de locuitori, faţă de 315.000 cu patru ani în urmă) şi destul de îmbătrânită. Principalul motiv, cred mai toţi experţii, a fost „domnia“ de 12 ani a lui Gheorghe Funar ca primar al oraşului de sub Feleac, perioadă în care mulţi investitori străini s-au plâns că administraţia locală le-a pus beţe în roate.

În 2004, Funar nu a mai fost reales şi lucrurile s-au schimbat destul de rapid. În oraş sau în zona adiacentă au fost deschise numeroase firme noi, iar o bună parte din absolvenţii facultăţilor clujene nu s-au mai întors în localitățile de domiciliu, ci au rămas, tentaţi de locurile de muncă disponibile. Mai mult, oameni din alte părţi ale ţării au ales să înceapă o nouă viaţă la Cluj. Astfel că metropola a ajuns la circa 325.000 de locuitori anul trecut, creşterea populaţiei constând în general în oameni tineri şi dinamici. Evoluţia este cu atât mai remarcabilă cu cât în ultimul deceniu numeroşi localnici s-au mutat în comunele din împrejurimi (Floreşti, de pildă, are azi peste 30.000 de locuitori, faţă de circa 7.000 în 2002). Conform ultimelor date disponibile, PIB-ul pe cap de locuitor judeţul Cluj va ajunge în acest an la circa 10.000 de euro (locul al patrulea la nivel naţional, după Bucureşti, Ilfov şi Timiş), în timp ce salariul mediu net era în iulie de 2.036 de lei (locul al treilea în ţară, după Bucureşti şi Ilfov).

Evident că nu toate oraşele şi/sau judeţele scăpate de curând din mâna de fier a baronilor locali au aceleaşi atuuri ca şi Cluj Napoca (poziţie geografică, dimensiuni, acces la infrastructură, existenţa unui centru universitar etc.). Aşa că evoluţiile economice vor fi diferite, de la caz la caz. Însă un lucru este cert: dacă în locul celor înlăturaţi în urma investigaţiilor procurorilor vor veni oameni care să înţeleagă că nu pot trata un oraş sau un judeţ ca pe propria feudă, lucrurile nu se pot schimba decât în bine.


Te-ar putea interesa și: