Piaţa europeană pentru ofertele publice iniţiale (IPO) a strâns mai mulţi bani în acest an decât în 2019, în pofida crizei coronavirusului şi a negocierilor dificile cu privire la Brexit, graţie companiilor care au beneficiat de pe urma carantinei, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Bursele europene au găzduit 161 de IPO-uri cu o valoare combinată de 28,3 miliarde de dolari, depăşind cele 26,7 miliarde de dolari strânse cu prilejul celor 136 de listări derulate în 2019, arată datele colectate de Bloomberg. Însă piaţa europeană este o mică parte din IPO-urile derulate la nivel global, în condiţiile în care în regiunea Asia Pacific au fost derulate 893 de listări în valoare de 134,3 miliarde de dolari şi o sumă record de 174,1 miliarde de dolari a fost strânsă cu prilejul celor 483 de listări în SUA.

Ce s-a întâmplat pe bursele europene

În timp ce Norvegia a înregistrat cele mai multe listări, bursa de la Londra a fost responsabilă pentru mai mult de o treime din sumele strânse în întreaga Europă, cu 33 de listări în valoare de 11,3 miliarde de dolari. Printre acestea se numără şi listările unor emitenţi internaţionali, precum banca kazahă Kaspi.kz JSC şi listări în valoare de două miliarde de dolari derulate de companii chineze. Cel mai mare debut la bursă a venit din partea grupului britanic de shopping online THG Holdings Ltd.

Analiştii cred că în cazul bursei de la Londra, anul 2021 ar putea aduce şi mai multe listări ale unor companii britanic, şi nici măcar riscul unei ieşiri tumultoase din Uniunea Europeană nu afectează interesul. “Ceea ce începem să vedem pentru 2021 este că proporţia ocupată de Marea Britanie în total este mai puternică decât de obicei”, a precizat Charlie Walker, director la London Stock Exchange.

Chiar dacă Londra a atras cei mai mulţi bani, bursa de la Oslo a câştigat titlul de lider când vine vorba de numărul de listări organizate în acest an. Piaţa de IPO din Norvegia a înregistrat un număr record de 34 de listări în acest an, de aproape şase ori mai mult decât în 2019, şi este posibil ca până la finele anului să fie derulate alte trei operaţiuni.

Pe locul al treilea este Suedia, cu 29 de IPO-uri în valoare de 2,6 miliarde de dolari. “Deoarece pieţele noastre sunt influenţate în principal de companii de creştere şi din sectorul tehnologiei, multe au beneficiat de un interes crescut în investiţiile în aceste sectoare la acest moment”, având în vedere accelerarea digitalizării în perioada pandemiei, spune Adam Kostyal, responsabil cu listările europene la Nasdaq Inc.

Alte piețe marginale au urcat semnificativ în clasamentul regional

De exemplu, bursa de la Varşovia a devenit una dintre primele cinci pieţe, graţie celei mai mari listări efectuate până acum, ceea a firmei Allegro.eu SA în luna octombrie. Piaţa de IPO-uri din Polonia a explodat, fiind înregistrate listări ale unor companii care produc jocuri video şi ale retailerilor online.

Însă nu toate ţările au putut depăşi performanţele de anul trecut, cazul Italiei fiind unul semnificativ. Dacă în 2019 a fost cea mai activă piaţă din Europa, cu 35 de IPO-uri în valoare de 2,9 miliarde de dolari, în anul acesta piaţa din Italia s-a redus la 745 milioane de dolari.

Piaţa de IPO-uri din Germania a reuşit să strângă în acest an doar 1,3 miliarde de dolari, mai puţin de o treime faţă de sumele strânse în 2019, în timp ce Franţa a înregistrat o diminuare şi mai importantă. După listări în valoare de 3,2 miliarde de dolari în 2019, bursa de la Paris a găzduit în acest an noi flotări în valoare de mai puţin de 600 milioane de dolari.