Creşte vârsta de pensionare în România?! Decizia uriaşă pentru milioane de români. Totul este clar acum

Se vor confrunta şi românii cu o decizie privind majorarea vârstei de pensionare, aşa cum se întâmplă sau se doreşte şi în alte ţări? Iată cât de potrivită ar fi o astfel de măsură şi în România.

Creşterea vârstei de pensionare este un subiect tot mai des comentat şi analizat în spaţiul public, mai ales în contextul protestelor violente la care s-a ajuns în Franţa din acest motiv.

Este nevoie sau nu de creşterea vârstei de pensionare în România?

Este nevoie însă şi de o măsură similară în România? Vasile Ghețău, profesor asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București, a realizat o amplă analiză pe această temă.

Vârsta standard de pensionare este în România, în prezent, de 65 ani la bărbați și de 62 de ani la femei, urmând să ajungă la 63 ani în anul 2030.

La nivel european, în anul 2020, România înregistra o vârstă de pensionare printre cele mai mici în rândul femeilor și o poziție aproape de mijlocul clasamentului în cazul bărbaților.

Diferenţe flagrante în Europa privind speranţa de viaţă

Atunci când vine însă vorba despre speranţa de viaţă, România se află spre coada clasamentului, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania și Ungaria la bărbați și Bulgaria și Ungaria la femei, departe de media europeană.

„Diferențele dintre valorile din Europa De Sud, de Vest si de Nord, pe de o parte, și valorile din Europa de Est, pe de altă parte, sunt flagrante.

Se poate remarca în primele regiuni, cu valori foarte ridicate, o diferențiere redusă a valorilor la femei ca întindere a nivelului, fiind mai omogene, pe scara verticală, oscilând în jurul unei speranțe de viață de 22 de ani și o diferențiere mai importantă la bărbați, pe scara orizontală, cu valori plasate între 18 și 20 de ani.

Țările din Europa de Est, cu valori considerabil mai mici și la femei și la bărbați, nu au omogenitatea celorlalte țări la valori, ceea ce poate fi expresia unei diferențieri mai mari în nivelul de dezvoltare în aceste țări.

Se remarcă, în plus, o anumită distanțare între Cehia, Polonia, Slovaci, Estonia și Croația, pe de o parte, și Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria și România, pe de altă parte, nivelul indicatorului fiind mai scăzut în țările din urmă la ambele genuri”, se mai arată în analiza prof. Vasile Ghețău, publicată de stiripesurse.ro.

„Nivelul scăzut al speranței de viață în România provine din mortalitate excesiv de ridicată, la bărbați îndeosebi.

Iar speranțele de reducere a mortalității și de ascensiune a speranței de viață la toate vârstele, inclusiv la cele de pensionare, se află dominant în reducerea mortalității prin bolile aparatului circulator, imensă în țara noastră”, mai subliniază prof. Ghețău.

În analiza sa, profesorul arată că speranţa de viaţă în România din ultimii 10 ani indică o stagnare a nivelului la bărbați și un progres minor la femei, astfel că o creştere a vârstei de pensionare nu s-ar justifica prin astfel de argumente.

„O creștere a vârstei la pensionare nu are suport în realitățile demografice ale țării”

„Departe de macroeconomie nu rămâne decât ipoteza potrivit căreia în sofisticata și complexa mașinărie a formării PIB-ului există componente care nu au nimic de-a face cu ceea ce numim calitatea vieții și speranța de viață la naștere.

În acest sumbru context, o creștere a vârstei la pensionare nu are suport în realitățile demografice ale țării, iar aceste realități sunt oglinda celor economice, sociale, culturale, medicale. Și politice”, susţine prof. Vasile Ghețău.

„Există la Institutul Național de Statistică preocupări de a publica datele asupra mișcării naturale a populației pe luni la un termen mai scurt decât cel actual de 40 de zile, dacă aceste preocupări nu sunt blocate în altă parte.

Urmărirea evoluției natalității și mortalității populației reclamă statistici de calitate și publicate prompt în context de profundă criză demografică ajunsă la dimensiuni dramatice și afectând în măsură crescândă, posibil iremediabil, viitorul populației țării”, mai spune acesta.