Simona Bucura Oprescu a vorbit despre problemele legate de deficitul de forță de muncă din România în cadrul Conferinței „Human Revolution. Resursele Umane – Parteneri în Construirea Viitorului”.
Aceasta a fost organizată de postul de televiziune Antena 3 CNN, în colaborare cu cotidianul Jurnalul. În discursul său, a expus măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru soluționarea acestei situații.
”Pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prioritatea mandatului meu o reprezintă piața muncii. Și asta deoarece considerăm că este foarte important să avem o piață a muncii foarte puternică, pentru a avea de unde să plătim salarii și pensii.
Este foarte important să înțelegem nevoia angajatorilor! Dacă acum zece ani angajatorii trăgeau puternice semnale de alarmă cu privire la fiscalitate, astăzi cea mai importantă problemă pe care mediul de afaceri și angajatorii o ridică este legată de lipsa forței de muncă. Aici este zona în care trebuie să venim cu politici clare, trebuie să venim cu politici fundamentate.
Și am făcut și primul pas, fiindcă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a finalizat anul trecut proiectul Reconnect, care este un mecanism de anticipare a tendințelor pieței muncii și care leagă ceea ce formează sistemul de educație din România, fie că discutăm despre licee, universități, învățământ dual, de nevoile angajatorilor și de realitatea pieței muncii, astfel încât să putem să luăm decizii fundamentate”, a declarat aceasta.
Salariul minim pe economie va fi de 3.700 de lei de la 1 iulie
Ministrul Muncii a spus, de asemenea, care ar urma să fie valoarea salariului minim începând de la 1 iulie 2024. Ei bine, salariul minim pe economie, începând cu această dată, va fi de 3.700 de lei.
”La finalul anului trecut am avut o întâlnire în Consiliul Național Tripartit unde orientarea pe care cele trei părți, reprezentanții confederațiilor sindicale, reprezentanții patronatelor și reprezentanții Executivului, este aceea ca de la 1 iulie 2024 să avem o valoare de 3.700 de lei salariu minim pe economie.
Foarte important, pentru că și în acest mecanism pe care îl avem în lucru și la care lucrează colegii noștri de la Institutul Național de Cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, ținem cont de trei componente.
Una dintre cele trei componente este reprezentată de productivitate. Este foarte important ca, în creșterea salariului minim, să nu se regăsească doar nevoia socială de creștere a venitului, ci aceasta să fie corelată cu creșterea productivității, astfel încât să avem și pentru angajatori o creștere sănătoasă, astfel încât angajatorul să își poată permite să vină cu creșteri suplimentare pentru angajați.
Important este ca și angajatul să fie preocupat în permanență să aducă un plus de valoare pentru angajator. Angajatorul trebuie să fie primul interesat să plătească mai bine un angajat bun, cu atât mai mult pe o piață a forței de muncă deficitară.
Este important ca salariul minim să reflecte ceea ce face angajatul efectiv. Pentru că sunt situații în care se găsesc și alte forme de stimulare a salariaților.
Atât timp cât acestea sunt legale, și în ceea ce ne privește noi acceptăm asta, dar este foarte important ca atât angajatul cât și angajatorul să găsească un echilibru și să înțeleagă că, până la urmă, salariul declarat este purtător și de contribuții de asigurări sociale, ceea ce într-o zi ne va duce pe fiecare dintre noi în situația de a deveni din asigurat, beneficiar. Iar contribuțiile mai mari vor influența în mod direct și pensiile mai mari”, a explicat oficialul.
Comisia Europeană, analiză a dezechilibrelor macroeconomice din România
Amintim că recent, Comisia Europeană a prezentat o analiză detaliată a dezechilibrelor macroeconomice din România. În acest document, autoritatea a furnizat detalii referitoare la salariul minim și schimbările propuse în acest sens.
Comisia Europeană a evidențiat că stabilirea salariului minim este un proces sensibil. În analiza sa, Executivul comunitar subliniază că modificarea salariului minim în România este decisă de Guvern.
Guvernul stabilește salariul minim legal după negocieri consultative cu sindicatele și patronatele. Nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în luna ianuarie. Cu toate acestea, sunt posibile și ajustări ad-hoc pe parcursul anului.
Comisia Europeană a evidențiat că stabilirea salariului minim este o procedură delicată și că modificarea acestuia în România este decisă de Guvern „pe baze discreționare”.
Atunci când Guvernul decide o majorare, acesta se bazează pe o varietate de indicatori macroeconomici, cum ar fi inflația, salariile, productivitatea și evoluția generală a pieței muncii, dar nu urmează o formulă clară, subliniază Executivul comunitar.
De asemenea, Comisia Europeană indică riscurile și beneficiile asociate cu majorările semnificative ale salariului minim. Potrivit acesteia, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere și poate contribui la reducerea sărăciei printre cei angajați. Mai multe puteți citi aici.
