Împrumuturile pentru sectorul privat se subţiază în continuare, în condiţiile în care uşorul avans al celor în lei nu poate compensa prăbuşirea accentuată a creditării în valută. În luna octombrie, soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,9% faţă de septembrie, la 221 miliarde de lei. În termeni reali (ajustat cu inflaţia), declinul lunar a fost de 1,2%. Comparativ cu aceeaşi dată a anului trecut, scăderea nominală a fost de 3,9%, iar cea reală, de 5,7%.

Reducerile succesive ale dobânzii de politică monetară operate de BNR, până la un nou minim istoric, de 4%, au dat un impuls uşor finanţărilor în lei, care au avansat cu 0,2% în termeni reali în octombrie, până la un sold de 86,1 miliarde de lei. Creştere insuficientă, însă, pentru a contrabalansa prăbuşirea creditării în valută: cu 1,8% în octombrie (exprimată în lei) şi cu 7,4% cumulat în ultimele 12 luni, până sub 135 miliarde de lei sold.

Companiile, cele mai afectate

Cea mai mare parte a declinului creditării în valută provine din zona companiilor. Astfel, după o scădere de 2,3% în octombrie, declinul cumulat pentru ultimele 12 luni a ajuns la 10,1%, în timp ce împrumuturile în lei nu au avansat decât cu 0,3% în octombrie, respectiv cu 3,1% anual.

Finanţările în valută s-au subţiat şi pentru populaţie: cu 1,3% în octombrie şi cu 4,6% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile unei creşteri modeste a creditelor în lei (0,8% în luna octombrie, respectiv 0,2% anual). Valuta domină în continuare creditul neguvernamental, în special în cazul împrumuturilor pentru populaţie: 68,5 miliarde de lei sold, dublu faţă de soldul creditelor în lei. În cazul firmelor, finanţările în lei (51,6 miliarde de lei) se situează deja la un nivel apropiat de cele în valută (66,2 miliarde de lei).

Mai săraci

Perspective de îmbunătăţire a creditării rămân incerte, în condiţiile în care situaţia financiară a companiilor româneşti se înrăutăţeşte, iar pentru populaţie venitul disponibil va continua să se erodeze, inclusiv sub impactul noilor taxe anunţate de guvernul Ponta. Potrivit analistului financiar Florin Cîţu, venitul disponibil al românilor (venitul din care se scad toate taxele curente), la care se uită banca centrală când măsoară puterea de consum internă, se situa, în luna august, la doar 80% faţă de nivelul din 2008. „După 2008, venitul disponbil a început să scadă influenţat atât de taxe mai mari, cât şi de scăderea salariilor în sectorul privat şi, temporar, în sectorul public. Aceasta, după cinci ani de reforme cu ajutorul FMI şi al Comisiei Europene“, spune Cîţu. În opinia sa, evoluţia de până în 2012 este explicată în mare parte de recesiune, deşi politicienii puteau contracara şi atunci efectele prin reducerea taxelor, în timp ce anul acesta deciziile luate de tehnocraţii Guvernului sunt cele care au afectat cel mai mult venitul disponibil al populaţiei, sărăcind cetăţenii. Situaţia este de natură a afecta nu doar cererea şi accesul la credite, ci şi şansele de redresare a economiei, în condiţiile în consumul reprezenta 75% din PIB.

Cercul vicios al creditelor neperformante

Nivelul mare al creditelor neperformante acumulate este un alt motiv important pentru care bancherii rămân reticenţi în acordarea de noi împrumuturi. De altfel, potrivit ultimului sondaj efectuat de BNR, băncile comerciale au înăsprit standardele de creditare în al doilea trimestru al anului, anticipând riscuri în creştere atât pentru clienţii persoane fizice, cât şi pentru companii, ale căror situaţii financiare continuă să se deterioreze. În condiţiile în care un leu din patru împrumutaţi este cu probleme la rambursare, BNR caută soluţii de rezolvare a situaţiei în curăţarea artificială a bilanţurilor băncilor. Cesiunea de creanţe şi anularea creanţelor sunt două variante care ar putea fi mai eficiente în viitor, potrivit băncii centrale, decât încercările de restructurare/reeşalonare şi executare silită încercate până acum de bancheri.

Potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare pentru 2013 realizat de BNR, în cazul portofoliului populaţiei, circa 70 la sută din debitorii neperformanţi (care deţin fie credite imobiliare, fie credite de consum garantate cu ipoteci) se aflau în stare de nerambursare de mai mult de un an sau înregistraseră stări de nerambursare multiple (în iunie 2013). Sursa citată arată că „scoaterea din bilanţ a expunerilor neperformante generate de sectorul companiilor (prin cesiune de creanţă sau operaţiuni de anulare a creanţelor) ar diminua rata de neperformanţă aferentă acestui sector de la 23,4 la sută (valoarea din august 2013) la 7,5 la sută. Respectiva scădere s-ar datora reducerii volumului mare de credite neperformante generate de debitori care au probabilitate scăzută de a-şi mai onora serviciul datoriei (creditele care au restanţe mai mari de 365 de zile însumează 19,7 miliarde lei, respectiv 74 la sută din totalul creditelor neperformante, în august 2013)“. Sectorul bancar românesc a înregistrat, în 2012, pierderi de 2,3 miliarde lei, ca urmare a creşterii substanţiale a volumului de provizioane aferente riscului de credit, pe fondul creşterii volumului creditelor neperformante, respectiv al reevaluării garanţiilor.

Acest articol a apărut în ediţia print numărul 48 a revistei Capital din săptămâna 2-8 decembrie 2013