România se află într-o situație bugetară critică, cu datorii uriașe și dobânzi record
Ilie Bolojan a arătat că diferența dintre cheltuieli și venituri este de aproximativ 30 de miliarde de euro. Pentru acoperirea acestei sume, România recurge la împrumuturi, iar costul dobânzilor devine tot mai mare.
Premierul a precizat că în 2025 țara va plăti 11 miliarde de euro doar pe dobânzi, echivalentul costului Autostrăzii Moldovei.
„Așa cum am mai spus, diferența pe care România o are între cheltuielile pe care le face și veniturile pe care le încasează este de aproximativ 30 de miliarde de euro. Față de 130 de miliarde, noi cheltuim 30 de miliarde în plus. Ca să cheltuim acești bani, trebuie să îi împrumutăm. Împrumuturile sunt tot mai mari și costurile acestora sunt tot mai mari. România va plăti până la finalul anului dobânzi în valoare de 11 miliarde de euro, cât Autostrada Moldovei.
Anul acesta, doar din dobânzi a plecat Autostrada Moldovei. În termeni de lucrări mai mici, înseamnă că tot programul Anghel Saligny, contractele au fost de 55 de miliarde de lei, deci 11 miliarde de euro. În fiecare an, din cauza acestor dobânzi, românii nu văd Autostrada Moldovei și nici lucrări în fiecare localitate. Nu mai putem merge în felul acesta”, a declarat acesta la Antena 3 CNN.
Reducerea cheltuielilor trebuie făcută pe marile blocuri bugetare, în special administrația publică
Ilie Bolojan a reamintit că guvernul a adoptat două pachete de măsuri, în care au fost incluse componente pentru eficiență administrativă, descentralizare și întărirea capacității instituțiilor de a-și face datoria.
El a explicat că România a lansat numeroase investiții locale, însă lipsa finanțării le pune în pericol. În opinia sa, nu este corect ca banii colectați suplimentar din impozite pe proprietate să fie risipiți într-o administrație supradimensionată, în loc să fie direcționați spre dezvoltare.
„Ca să corectezi asemenea diferențe, pentru că altfel ajungem într-o fundătură în care dacă astăzi plătim pensii și salarii, orice guvern vine, orice premier vine, dacă nu corectează lucrurile, nu le va mai putea plăti. Asemenea diferențe au fost corectate de toate țările care au ajuns în aceste situații. Trebuie să crești venituri, dacă ai nevoie de venituri, iar România a avut un nivel de impozitare la cele mai scăzute din Europa pe multe componente, pentru că nu poți avea servicii bune fără să colectezi, dar trebuie să le și încasăm colectiv.
Trebuie să scădem cheltuieli. Scăderea de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta și avem niște blocuri de cheltuieli mari. Dacă vrei să scazi cheltuieli nu lucrezi în zone mici, unde impactul este nesemnificativ, ci pe blocuri mari. Un bloc mare este al administrației publice locale, unde avem numai în aparatul propriu 130.000 de oameni și în restul aparatelor cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem la situația din care am plecat, trebuie să ne reducem cheltuielile”, a avertizat Bolojan.
Eficientizarea și descentralizarea sunt necesare pentru a sprijini investițiile
Premierul a atras atenția că administrația centrală are un număr la fel de mare de angajați și că există suprapuneri inutile între structurile teritoriale. El a dat exemplul situațiilor în care, într-un județ, există mai multe direcții și instituții paralele, fiecare cu proprii directori.
În ceea ce privește ordinea publică, Bolojan a subliniat necesitatea reducerii numărului de posturi la Poliția Locală și integrarea dispeceratelor pentru a elimina situațiile în care fie intervin mai multe echipaje, fie nu intervine niciunul.
„Am spus că în condițiile astea nu putem merge mai departe și că trebuie să revenim la programul de guvernare și să facem lucrurile așa cum trebuie. Nu este comod să iei aceste măsuri, nu este comod pentru niciun partid să-și asume aceste lucruri. Dar nu există altă cale. Putem să discutăm de procente, dar dacă nu reduci aceste cheltuieli pe care nu le putem duce mai departe, ceea ce încasăm în plus, va fi mâncat de aceste cheltuieli.
Trebuie să o facem în toate domeniile. În administrația centrală avem un număr tot la fel de mare de angajați și nu este normal să stăm cu 3-4-5 direcții în același județ, cu 7 directori. În zona de ordine publică, un subiect care a fost mult discutat cu primăriile a fost reducerea numărului de posturi la Poliția Locală. Suntem în situația în care lumea își dorește să fie ordine publică și suntem conștienți că trebuie să lucrăm pentru ea.
Într-o reședință de județ, avem un dispecerat la municipiu, la județ, al jandarmeriei, al Poliției Locale, iar când un cetățean vede un incident nu știe unde să sune. Gândiți-vă că se duc două echipaje sau nu se duce niciunul. Camerele de supraveghere sunt în dispeceratele poliției locale și numai într-o treime din ele are acces Poliția Locală.
Acum câțiva ani aveam dispecerat la SMURD și la Ambulanță, iar numai prin perseverența domnului Arafat am ajuns la unul singur. Asta trebuie să facem”, a mai spus Ilie Bolojan marţi seară.
Stabilitatea politică este confirmată de voturile din Parlament, dar coaliția rămâne dificil de gestionat
Bolojan a precizat că România beneficiază în prezent de stabilitate politică, confirmată prin voturile recente pe moțiunile de cenzură și cele simple din Parlament. Totuși, el a recunoscut că guvernarea în cadrul unei coaliții cu patru partide, fiecare având istorie și priorități diferite, rămâne o provocare.
Stabilitatea politică este însă vitală, a spus premierul, pentru a menține încrederea investitorilor, pentru a evita scăderea ratingului de țară și pentru a reda românilor sentimentul de predictibilitate.
„E o perioadă dificilă în plan intern datorită crizei bugetare într-un context internațional instabil destul de complicat. România are o stabilitate politică certificată de votul din Parlament pe ceea ce înseamnă moțiunea de cenzură, dar și pe moțiunea simplă – de exemplu – pe care Senatul a respins-o ieri vizavi de Ministerul Educației. Asta nu înseamnă că într-o coaliție cu patru partide diferite, cu istorii diferite, lucrurile se derulează foarte ușor. Dar România are o stabilitate politică și trebuie să facem ceea ce ține de noi pentru a menține această stabilitate, ea fiind o condiție pentru a menține o percepție de încredere în ceea ce privește indicatorii economici, dar și în ceea ce privește perspectiva pe termen lung pentru a genera predictibilitate, pentru a genera stabilitate pentru mediul de afaceri și pentru a reda românilor încrederea în guvernare”, a spus Bolojan.
Asumarea deciziilor dificile, un act de responsabilitate față de cetățeni
Ilie Bolojan a afirmat că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt comode pentru niciun partid, dar ele sunt inevitabile. El a explicat că orice amânare a reformelor duce la costuri mai mari în viitor, atât pentru cetățeni, cât și pentru economie.
În opinia sa, atunci când un premier nu are autoritate și susținere politică, nu își poate exercita mandatul. Tocmai de aceea, asumarea publică a acestor decizii reprezintă un act de responsabilitate și de respect față de români.
„Nu mai putem suporta aceste cheltuieli. E clar că ceva trebuie să facem, am învățat un lucru în toți anii aceștia. Când ești în situații dificile, orice amânare pe care o faci te duce la un cost mult mai mare față de cel care l-ai plăti, ca deranj pentru oameni, politic, economic, dacă amâni lucrurile. Nu poți să faci reforme uitându-te în același timp în permanență la sondaje, gândindu-te că faci acțiuni de emaje, pentru că nu rezolvi nici reforme, nici sondajele.
Dacă un premier, indiferent cine este el, nu are autoritate și nu are susținere, el nu-și poate exercita mandatul. Exact ca în media, unde aveți un studio pus la punct, ca să vă faceți meseria astea sunt niște instrumente de lucru. Pentru un om pe o funcție publică, autoritatea este un instrument de lucru”, a mai spus Bolojan.
