La baza acestui aparent „miracol” stau de fapt cateva strategii prin care sumele platite de un imprumutat se majoreaza considerabil. Aceste costuri ascunse ale unei dobanzi anuntate de numai 4% conduc in final la obtinerea unei dobanzi reale de 11,45%. Exista mai multe modalitati prin care o dobanda poate fi crescuta in timp. Majoritatea bancilor calculeaza rata unui credit in functie de dobanda la sold (suma ramasa de plata). Adica, rata cuprinde dobanda aplicata la suma restanta de plata, care scade in timp. In alte cazuri (in special unde declarativ avem o dobanda mai mica decat restul pietei), dobanda se aplica de fiecare data la acceasi suma (sold mediu), ca si cand suma restanta nu ar scadea pe parcursul rambursarii. Prin aplicarea dobanzii la soldul mediu, costurile unui credit de 10.000 de dolari, rambursabil intr-un an, cresc cu un punct procentual.

Ce intrebari trebuie puse bancherului

Tocmai de aceea, Stelian Stanga, director la Directia de management si dezvoltare produse din Raiffeisen Bank, este de parere ca „Pentru o mai buna protejare a intereselor clientilor si cresterea nivelului de incredere in sistemul bancar, consideram ca ar fi utila introducerea unor reglementari unitare referitoare la informatiile ce trebuie comunicate clientului, la modul de calcul al dobanzilor, comisioanelor etc.”
Stanga are chiar cateva recomandari pentru cei care contracteaza credite si nu doresc sa imprumute niste bani la costuri mult prea mari, mai ales data fiind cresterea concurentei pe piata bancara a produselor pentru persoane fizice: „Cand cineva cauta informatii despre un tip de credit, comparatia intre ofertele existente pe piata ar trebui facuta nu numai intre nivelurile de dobanda la care ar putea fi obtinut creditul. Clientul ar trebui sa intrebe: cat trebuie sa platesc lunar la rambursarea creditului, la cat se ridica costurile la acordarea creditului, daca trebuie depus un avans si cat de mare este acesta. In acelasi timp insa, ar trebui sa puna in balanta si raspunsul la intrebarea: ce alte beneficii mai exista in oferta bancii (asigurare, timp de raspuns etc.)”
Un alt loc unde se poate ascunde un cost suplimentar este partea variabila a dobanzii, in cazul dobanzilor stabilite in functie de evolutia dobanzilor de referinta: Libor, Euribor sau Bubor. In contractul de credit trebuie stipulat nu numai ce dobanda este luata in calcul (Libor la trei luni, Libor la sase luni etc.), ci si la ce interval este revizuita (la o luna, trei, sase etc.). Clientul trebuie sa fie atent ca acest termen sa fie mentionat clar in contractul de credit, altfel, banca va fi tentata sa foloseasca drept referinta dobanda cea mai mare (de exemplu, Libor pe un an – 1,75% – banca generand o refinantare a dobanzii, ceea ce conduce la o pierdere de aproximativ 2%).

Fiecare banca are comisioanele ei

La toate acestea se adauga o lista intreaga de comisioane care pot fi sau nu obligatorii, minimale sau maximale. Cel mai intalnit si imposibil de evitat de catre clientul bancii este comisionul de gestiune sau de administrare, cuprins intre 1 si 2% din valoarea soldului, platibil in momentul incheierii conventiei de credit. Un alt comision este cel de revizuire, aplicabil in fiecare an sau la sase luni, stabilit in general la 0,15% si aplicat de marile banci straine.
Comisioane de care clientul, in general, nu este instiintat sunt cele de consultanta, cheltuielile de evaluare a garantiei si chiar comisionul de transfer bancar, din contul clientului in cel al vanzatorului bunului cumparat pe credit. Este vorba de un comision cuprins intre 0,3% si 1% din suma utilizata, adica la 10.000 de dolari se mai plateste un comision de 30 – 100 de dolari. Se mai adauga diferenta de curs (aplicabila doar in cazul creditelor in valuta) care este, in general, de 2% din suma, plus taxele legale de 1% (in care intra plati diverse, de la plata arhivei electronice a bancii pana la taxele notariale), aceste din urma doua comisioane fiind inevitabile.
Presedintele Bancii Romane pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale, Bogdan Baltazar, ne explica faptul ca „astfel de practici sunt posibile, dar omul trebuie sa citeasca cu foarte mare atentie contractul de credit. Chiar daca aceste prevederi sunt scrise undeva in addenda sau cu litere foarte mici, ele trebuie studiate cu atentie. La credite, dobanda poate fi fixa sau fluctuanta, datorita volatilitatii pietei (din fericire, in ultima perioada dobanzile sunt fluctuante in jos). Cam singurul comision care trebuie obligatoriu perceput este cel de administrare, al carui nivel normal este undeva intre 1 si 1,5%, nu mai mult”.

Cat costa un credit de 4% pe an (dolari)
Exemplu de calcul: credit de 10.000 de dolari, rambursabil in doua rate egale, intr-un an, dobanda de 4% pe an
Element de cost            Dobanda la sold mediu    Dobanda la sold
Cheltuieli cu dobanda        400            300
Comision de administrare (2%)    200            200
Comision de consultanta (0,5%)    50            50
Comision de transfer (1%)        100            100
Diferente de curs (2%)        200            200
Taxele legale (1%)        100            100
Total                1.050 (10,5%)        950 (9,5%)

Costurile suplimentare ale unui credit

· Comision de administrare a creditului: practicat de toate bancile; valoarea este cuprinsa intre 1 si 2% din valoarea creditului.
· Comision de revizuire: utilizat doar de unele banci; se percepe in cazul revizuirii scadentarului de plata; valoarea este de 0,15%.
· Comision de consultanta: utilizat doar de unele banci; se percepe pentru consilierea clientului de catre angajatul bancii (ce acte sunt necesare, ce pasi trebuie facuti etc.); valoarea obisnuita este de 0,3%.
· Comision de transfer: utilizat de majoritatea bancilor; se incaseaza pentru transferul banilor din contul clientului bancii in contul vanzatorului bunului achizitionat prin credit; valoarea este de 0,3% – 1%.
· Diferenta de curs: utilizat de toate bancile in cazul creditelor in valuta; este similar unui comision de schimb valutar; valoarea uzuala este de 2%.
· Taxe legale: incasate de toate bancile; acopera diverse costuri legate de incheierea contractului de credit (taxe notariale, de exemplu); valoarea uzuala este de 1%.