Conform acesteia, ultramediatizatul si hiperelogiatul proiect educational CRED (Cred in educatie), va toca bani publici mulți, fără a se produce o redresare a sistemului.

Redăm integral mai jos opinia doamnei profesor lleana Rusenescu.

„CREATOR ÎN EDUCAȚIE între VIS și REALITATE!

Să fim creativi, să inovam! Ne îndeamnă și își dorește ministrul educației naționale. La fel ne îndeamnă și ”ÎNSUȘI” doamna Premier Viorica Dancila, dându-ne dovezi zilnice de creativitate și inovare lingvistică.

,,De ce să nu folosim internetul în predarea lecțiilor noastre?” Se întreabă d-na Ecaterina Andronescu. Nu pentru că nu ne dorim să fim creativi, va răspund, d-na ministru Ecaterina Andronescu! Dimpotrivă! Când nu suntem creativi sau nu folosim internetul, este pentru că intangibilii ,,directori inovatori”, ,,cu concurs”, mult apreciați de MEN și ISMB, ne sabotează în mod deliberat activitatea. Întrebați-l, va rog, d-na Ecaterina Andronescu, pe ,,directorul inovator” din Școală ,,A.P.” unde este (de câțiva ani buni) internetul din cabinetul de limbi străine, internet pe care alți directori îl asigurau. De ce nu există internet? Pentru că respectivul are alte priorități instituționale, colaterale procesului instructiv-educativ? De ce sunt bani pentru asigurarea confortului personal (aer condiționat, monitor Big Brother în cabinetul propriu, televizor funcțional non-stop în ,,biroul portarului”, aer condiționat, TV în secretariat, bani pentru activități de protocol etc., etc.). De ce nu se asigura resursele necesare? De ce trebuie să vină respectivul ,,director” să mă hărțuiască pe mine și să-mi oprească xeroxul când mă duc să xeroxez materiale pentru elevi (cu hârtia cumpărată de mine)? De ce nu are bani pentru toner și pentru alte resurse, când imensă sala de sport este suprainchiriata până la miezul nopțîi? De ce alți directori reușeau să asigure reursele necesare, iar el nu reușește? Ce se-ntâmpla cu banii? Poate aflați dumneavoastră, d-na ministru, că pentru noi acestea sunt întrebări tabu.

Vorbește d-na Ecaterina Andronescu despre proiectul CRED (,,Creator de educație”), recent lansat, ultramediatizat. Că doar așa e campanie, nu? Foarte bine! Deși nu cred că este chiar marele ”WOW” al creativitățîi și inovării în domeniu. Și nici panaceul sistemului de învățământ, așa cum se sugerează. Să nu mai vorbim de faptul că tare, tare, mă tem că mare parte din fondurile proiectului se vor duce mai mult pe resursă umană implicată. Selectată știm noi cum, de cine și de unde!

Dar să lăsăm aceste aspecte!

Până vom vedea cum va fi cu acest proiect și care vor fi efectele și beneficiile, rebuie să admitem că la capitolul creativitate, oamenii școlii româneșți au depus totdeauna eforturi deloc neglijabile. Dintotdeauna și din resurse proprii. Am urmat, că mii și zeci de mii de cadre didactice, cu interes și drag, zeci, sute de cursuri de formare profesională. Unele foarte bune, altele de rutină. Am urmat cu mult entuziasm și drag, cu ceva ani în urmă, un curs de predare inovativă, bazată pe clasele virtuale. A nu se înțelege că elevii nu mai vin la școală. Doar că aceștia pot accesa conținuturile și pot exersa deprinderile în cauza și din confortul informal dorit de ei, oricând și în orice formulă doresc ei. Când doresc ei și nu când li se impune să dorească. Doar și nouă ne place să învățăm gratis, pe o platforma ,,Moodle” sau în regim ,,MOOC” orice dorim, când dorim, de la orice furnizor dorim, stand confortabil acasă sau în mijlocul naturii.

Am învățat ce lucruri minunate se pot face cu acele metode de e-learning, moblile-learning apps, clase virtuale etc. Elevii sunt fascinați de astfel de metode. Eficientă acestor metode este fantastică. Elevii se implică de plăcere în activitate și au un feedback constant, rapid, pentru tot ceea ce fac. Feedback personalizat, pe care toți elevii îl asteapata și pe care noi nu îl putem asigura decât în mică sau foarte mică măsură prin metode neasistate de calculator, oricât ne-am strădui. În plus, profesorul are, la rândul lui, atât un feedback individual, la nivelul fiecărui elev, cât și la nivelul clasei. Printr-un singur click. Am așteptat și eu, că mii de alți colegi din toată țară, dotarea școlilor cu softurile necesare. Așa-numitele softuri ,,SANAKO”, cu care MEN își propusese să doteze școlile, conform proiectului. Unde sunt acele softuri? De ce nu au mai ajuns în școli? Care a fost finalitatea practică a unui proiect minunat, care ar fi putut scoate din impas sute de mii de elevi aflați la limita sau sub limita nivelului minim de promovare a unor examene și care i-ar fi putut scuti și pe ei și pe părințîi lor de consecințele pe termen lung și traumele asociate eșecului școlar? De ce a trebuit să moară un astfel de proiect, care ar fi putut revigora și menține viu interesul elevilor pentru învățare și școală?

Vorbește d-na ministru Ecaterina Andronescu despre proiecte. Da, elevilor le place să învețe prin intermediul proiectelor. Pot învață multe și pot face niște lucruri uimitoare. Inclusiv elevii care, de obicei, se angajează cu greu în sarcinile de lucru. Dacă d-na Ecaterina Andronescu și ISMB admit beneficiile formative ale proiectelor, de ce îi permit directorului din Școală ,,A.P” să-mi blocheze proiectele pe care doresc să să le fac cu elevii mei? De exemplu! Ce explicație are ISMB sau d-na Ecaterina Andronescu pentru faptul că-i permite unui director să nu-mi semneze acordul de colaborare pentru implementarea proiectului ”Young Digital Leaders”? Proiect pilot european, creat în beneficiul elevilor! Oportunitate gata creată de alte instituții, oportunitate ,,pusă pe tavă” de alții, care nu implică niciun cost din partea școlii sau a beneficiarilor. Dacă eu eram dispusă să-mi petrec weekendul la cursul de formare și să desfășor voluntar activitățile ulterioare cu elevii, necerand absolut nimic altceva unității școlare, de ce a trebuit să se blocheze participarea elevilor la acest proiect? Doar pentru că era propus de mine? De ce ISMB și d-na Ecaterina Andronescu permit conducerea Școlii ,,A.P.” la nivel de abuz, discriminare și meschinarie??? S-au schimbat între timp principiile de management și nu sunt eu la curent cu acestea?

Aștept și eu niște răspunsuri publice și niște soluții din partea ISMB și MEN cu privire la situația inadmisibilă din Școală ,,A.P.” Cu privire la toate aspectele arhicunoscute și ignorate atât de MEN, cât și de ISMB. Nu întru în detalii. Cu cât mai mai curând, cu atât mai bine. Și o rog foarte mult pe d-na ministru Ecaterina Andronescu să-și schimbe viziunea contraproductivă, în cazul de față distructivă, cu privire la intangibilitatea directorilor ,,cu concurs”. Cu concurs sau nu, ABSOLUT NIMIC nu-ți poate da dreptul să conduci sau să distrugi o școală după bunul plac. Lucru valabil cu cu atât mai mult în cazul instituțiilor supraordonate, precum ISMB sau MEN.

În altă ordine de idei, v-ați propus, în cadrul ultramediatizatului proiect ,,Creatori în educație”, să ne mobilizați și ne ademeniți cu cele 50 de premii care vor fi acordate anual. Nu mai încercați să ne cumpărați, d-na Ecaterina Andronescu! Nu suntem atât de ieftini! Nu premiile ne motivează pe noi. Nu cele 50 de premii aruncate condescendent reprezintă o miza pentru cele peste două sute de mii de cadre didactice care se zbat să supraviețuiască într-un sistem din ce în ce mai distrus!

Activitatea de creație în educație nu este un gest ocazional, impulsionat de miza unor premii. Oricât de mari ar fi acestea. Activitatea de educație este un act de creație în sine, implicit fiecărei lecții sau activități desfășurate cu elevii. Act de creație comun, spontan, cu reușitele și sincopele lui, rezultat din diversitatea de sensuri și semnificații vehiculate sau create ad hoc de către cadrul didactic animat de pasiune și elevii săi, motivați de cunoaștere, prin mijloace și forme adecvate. Acest act de creație constant, repet, constant, nu ocazional și demonstrativ, presupune mai multe lucruri. Printre care aș menționa un cadru adecvat. Un anumit confort emoțional atât pentru cadrul didactic, cât și pentru elevi. În egală măsură, este nevoie și de anumite resurse. Folosite ingenios, creativ și eficient. În beneficiul fiecărui copil/elev și în beneficiul comun al grupului.

Prin urmare, v-am fi foarte recunoscători dacă ați înțelege că pentru noi altă este miza. E o miza care nu are legătură cu premiile puse în joc.

Vrem, în primul rând, să fim lăsăți să lucrăm pentru acești copii așa cum am învățat noi că este bine pentru ei și cum doresc și ei. Vrem resursele necesare, moderne. Iar, pentru noi, resurse nu înseamnă neapărat sau în primul rând salarii, așa cum crede toată lumea. V-ați întrebat vreodată câți dintre noi și-au sacrificat nevoi personale, proiecte personale și familiale pentru a suplini lipsurile unui sistem subfinanțat? V-ați pus vreodată, la modul real, problema dacă avem condițiile morale și emoționale necesare exercitării profesiei în normalitate și demnitate? Nu mai vrem să fim abuzați și umiliți de directorii obtuzi și incompetenți pe care-i protejați! Și pe care i-a protejat și dl. Liviu Pop. Miza noastră sunt copiii și tinerii care își irosesc ani buni din viață lor într-un sistem grav deteriorat! Bolnav, aș spune, fără prea mare exagerare.

În concluzie, d-na Ecaterina Andronescu, până nu veți ascultă în mod real, nu formal, și vocea noastră și nu veți ține seama de nevoile reale ale școlii româneșți, NU se va redresa nimic în acest sistem prăbușit. Lucrurile vor merge din ce în ce mai rău. Cu o resursă umană fragilizata din toate punctele de vedere și blamată din toate părțile NU veți reuși nici dumneavoastră și nici altcineva să redresați sistemul de învățământ. Oricâte premii veți pune în joc. Și orice metode manageriale feudale veți permite și veți valida prin școli sau ISG-uri!

În tot acest timp, mii, zeci de mii, sute de mii de copii și tineri își vor irosi cei mai frumoși ani din viață, copilăria și adolescență, încercând să facă față unui sistem aflat într-o perpetuă căutare de sine și redefinire, în care în primul rând ei, acești copii și tineri, dar și cadrele didactice, sunt transformați în cobai, sortiți eșecului. Să nu ne amăgim cu succesul elitelor! Acela nu este un succes reprezentativ pentru sistem. Cine are urechi de auzit să audă!”, semnat prof. lleana Rusenescu-profesor neafiliat politic.

Te-ar putea interesa și: