Curtea Constituțională (CCR) are pe ordinea de zi aprobarea unor indemnizații de final de mandat pentru trei dintre judecătorii săi, în condițiile în care Guvernul a interzis, printr-o ordonanță recentă, acordarea de astfel de sume în sectorul public. Instituția analizează o posibilă soluție financiară care să permită plata celor 180.000 de lei pentru fiecare magistrat.
CCR analizează acordarea unor plăți de final de mandat pentru trei judecători
Potrivit unor surse citate de G4Media, discuțiile din cadrul CCR vizează acordarea unor sume consistente către Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga, care urmează să își încheie mandatul în luna iulie. Valoarea fiecărei indemnizații ajunge la 180.000 de lei, ceea ce corespunde cu șase luni de salariu net.
Legea de funcționare a Curții permite aceste plăți, conform articolului 71, alineatul 5. Totuși, sumele respective nu au fost incluse în bugetul Curții pe anul în curs.
„La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate”.
Din acest motiv, una dintre variantele luate în calcul presupune realocarea fondurilor dintr-o altă linie bugetară, posibil din fondul destinat investițiilor.
OUG „trenuleț” blochează plățile în restul sistemului public
Guvernul a adoptat recent OUG 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, care prevede interzicerea acordării de indemnizații la finalul raporturilor de muncă pentru angajații din sistemul bugetar.
Măsura face parte dintr-un pachet mai larg de reducere a cheltuielilor publice, în contextul unui deficit bugetar semnificativ.
În art. IX, alin. (1), instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, al ordonanței specifică faptul că, în anul 2025, toate instituțiile și autoritățile publice nu pot acorda astfel de ajutoare, indiferent de sursa de finanțare.
Măsura a fost justificată prin necesitatea reducerii cheltuielilor pentru a limita deficitul bugetar acumulat în prima parte a guvernării.
Statutul CCR, între excepție legală și critică morală
Cu toate acestea, aplicabilitatea ordonanței asupra Curții Constituționale este pusă sub semnul întrebării de către juriști. Aceștia susțin că OUG nu face trimitere explicită la situația judecătorilor CCR.
„OUG trenuleț nu face trimitere specifică la sumele primite de judecătorii CCR care își termină mandatul. Acești bani nu reprezintă nici ajutor, nici indemnizație. Nu e ilegal să își primească banii, dar e imoral”, a declarat un jurist pentru G4Media.
CCR se află astfel într-o poziție juridică permisivă, dar controversată, mai ales într-un climat public în care s-au cerut tăieri bugetare ferme.
Situația este amplificată de lipsa fondurilor alocate în bugetul aprobat pentru anul 2025, ceea ce presupune găsirea unei soluții alternative pentru acoperirea acestor plăți.
Controverse recente privind bugetul instituției
Curtea Constituțională a fost anterior în centrul atenției și la începutul acestui an. Deputatul USR Claudiu Năsui a atras atenția asupra unor sume controversate din bugetul CCR, inclusiv 700.000 de lei alocați pentru medicamente. Ulterior, această sumă a fost eliminată printr-un amendament votat în Parlament.
Noua situație ridică din nou întrebări legate de transparența și prioritizarea cheltuielilor publice la nivelul Curții. În timp ce alte instituții publice se confruntă cu reduceri drastice, CCR analizează posibilitatea acordării unor plăți substanțiale, pe baza unui cadru legislativ care nu este afectat în mod direct de restricțiile ordonanței guvernamentale.
