Senatul României a votat marți, 18 iunie, desemnarea a doi noi membri ai Curții Constituționale. Mihai Busuioc, susținut de Partidul Social Democrat, a fost ales judecător CCR pentru un mandat de nouă ani. În paralel, Asztalos Csaba, propus de UDMR, a primit la rândul său votul Senatului pentru această funcție.
Alegerea lui Busuioc a generat reacții critice din partea unor juriști, în special pe fondul controverselor legate de cariera și studiile sale.
Mihai Busuioc, parcurs profesional marcat de funcții în administrație
Mihai Busuioc are 51 de ani și este căsătorit, având doi copii. Cariera sa profesională a inclus poziții importante în administrația publică centrală. A condus Curtea de Conturi din 2017, iar înainte de această funcție a fost secretar general al Guvernului pentru o perioadă scurtă. El este cunoscut ca un apropiat al fostului președinte PSD Liviu Dragnea.
Înainte de rolurile în structurile guvernamentale, Busuioc a lucrat timp de un deceniu la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
În cadrul acestei instituții a ocupat treptat funcții de conducere, până la nivelul de director general și președinte al Consiliului de Administrație. De asemenea, a fost implicat în implementarea Proiectului Cadastrului general și Publicității Imobiliare, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.
Cariera lui Mihai Busuioc a inclus și o serie de activități legate de control administrativ. În Ministerul Dezvoltării Regionale a fost secretar general și director al Corpului de Control.
Activitatea sa în administrație a fost completată de participarea în diverse proiecte naționale cu finanțare externă, inclusiv în perioada elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Studii universitare la instituții private și cursuri postuniversitare
Conform CV-ului actualizat în 2020, Mihai Busuioc a finalizat studiile universitare în 2002, absolvind Facultatea de Drept la Universitatea Nicolae Titulescu din București. Ulterior, a urmat mai multe programe postuniversitare, în special în domenii conexe dreptului imobiliar.
Între 2005 și 2007 a obținut un master în „Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru” la Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu. De asemenea, a urmat cursuri de drept notarial și proceduri speciale la Universitatea Transilvania din Brașov, în perioada 2004-2006.
Activitatea educațională a inclus participarea la cursuri organizate de Colegiul Național de Apărare și la programul pentru Înalți Funcționari Publici de la Institutul Național de Administrație.
În plus, în 1992-1993, a efectuat pregătirea militară de bază la Școala Militară „Vasile Lascăr” din Câmpina. În 2001 a fost lector în cadrul unui program al Ministerului Justiției, cu toate că, la acel moment, nu avea studii universitare finalizate.
Controverse privind activitatea Curții de Conturi și proiectele europene
În perioada mandatului său la Curtea de Conturi, instituția a adoptat un nou regulament în 2023, care a redus atribuțiile de control. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, aceste modificări au fost justificate de desfășurarea unui proiect în parteneriat cu Banca Mondială.
Proiectul „SAI pentru cetățean”, derulat între 2019 și 2023, a intrat în atenția Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi. EPPO a deschis un dosar penal in rem, vizând posibile nereguli în derularea proiectului.
Finanțarea totală a proiectului s-a ridicat la aproape șase milioane de euro, dintre care peste cinci milioane au provenit din fonduri europene.
Echipa desemnată pentru implementarea proiectului, aleasă de Mihai Busuioc, a beneficiat de bonusuri financiare suplimentare. Conform acelorași surse, Banca Mondială ar urma să primească plăți suplimentare din fonduri europene aferente PNRR.
Critici privind cariera juridică și acuzații de lipsă de experiență
Numirea lui Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională a generat reacții critice în spațiul public. Avocatul Toni Neacșu a susținut public că Mihai Busuioc ar fi fost paznic la Judecătoria Sector 4 în anii ’90, perioadă care nu apare menționată în CV-ul oficial.
Criticile s-au concentrat asupra faptului că experiența profesională a lui Busuioc nu ar îndeplini cerințele prevăzute de Constituție pentru ocuparea funcției de judecător CCR. Potrivit acestora, activitatea juridică propriu-zisă a lui Mihai Busuioc ar fi insuficientă pentru a îndeplini criteriile constituționale.
„Dacă în armata lui Napoleon fiecare soldat avea în raniță bastonul de mareșal, în armata PSD se pare că fiecare jandarm poartă în raniță mandatul de judecător la Curtea Constituțională. Primul loc de muncă al d-lui Mihai Busuioc, propunerea PSD pentru CCR, a fost chiar la Judecătoria sector 4 București, unde asigura paza.
Aceasta se întâmpla după absolvirea școlii de subofițeri din Câmpina în 1993, adică exact acea perioadă care lipsește din CV-ul oficial.
Pe lângă faptul că acesta e singurul loc de muncă care se apropie, numai fizic, de ceea ce ar însemna activitate cu caracter juridic în cariera politică a domniei sale, culmea coincidenței postdecembriste face ca d-l Busuioc să fi fost, o perioadă, coleg de pază la judecătorie cu un alt judecător al Curții Constituționale, domnul Bogdan Licu, numit tot cu votul PSD.
Se vor reîntâlni (sau se vor reactiva, nu cunosc limbajul specific) la Curtea Constituțională„, este mesajul postat de avocatul Toni Neacșu.
Nominalizarea sa a fost considerată de unii actori publici drept o preferință politică în fața altor candidați cu o experiență juridică mai vastă. Totodată, alegerea lui Mihai Busuioc a fost posibilă prin voturile obținute din partea coaliției de guvernare, formată din PSD, PNL, UDMR și USR.
