Seful Enel sustine ca, in Romania, vanzarea sub costuri a energiei electrice catre marii consumatori distorsioneaza concurenta

A preluat Electrica Banat si Dobrogea in luna aprilie a anului trecut, iar acum ar vrea sa puna mana si pe perla coroanei energiei electrice romanesti: Electrica Muntenia Sud, adica electricitatea Capitalei.

Din livingul generos al resedintei ambasadorului Italiei la Bucuresti, directorul general al Enel, Fulvio Conti, a parut extrem de preocupat de finalizarea unitatii III a centralei nucleare de la Cernavoda. Dar si de energia ieftina produsa de Hidroelectrica.



Capital: Domnule Conti, va tot plangeti la Guvern ca se evita liberalizarea completa a pietei de energie electrica si ca trebuie sa functionati pe o piata cu concurenta neloiala. Ce va nemultumeste cel mai mult?

Fulvio Conti: (Ma priveste o secunda, pare a cauta un raspuns diplomatic, dar renunta): Exact, ne-am plans, daca se poate spune asa, de faptul ca piata romaneasca nu functioneaza, inca, dupa principiile liberalizarii transparente. In plus, nu ne pica deloc bine faptul ca se ofera acces discriminatoriu la producatorii interni de energie electrica. Din aprecierile noastre, o cantitate importanta de energie este cumparata direct de catre companii, pe termen lung. Faptul ca Hidroelectrica sustine anumite industrii, mari consumatoare de energie electrica (Alro Slatina sau Sidex n.r.), vanzandu-le energia sub costuri, nu face decat sa distorsioneze relatiile cu ceilalti producatori din Uniunea Europeana. Astfel de contracte bilaterale nu ajuta la liberalizarea pietei.



Capital: Cum adica sub costuri, vreti sa spuneti ca Hidroelectrica isi permite sa nu faca profit de dragul unor firme?


Fulvio Conti: (Surade, semn ca n-ar vrea sa mearga mai departe): Vreau sa spun ca aceasta tara are nevoie de investitii importante in domeniu si ca Enel este decisa sa cheltuiasca o suma importanta de bani atat in distributie si furnizare, cat si in producerea energiei. De fapt, strategia noastra este aceea de a produce energie electrica la costuri reduse, cum e cazul Hidroelectrica.



Capital: Cum va propuneti sa faceti acest lucru, pentru ca n-a anuntat nimeni ca se vinde Portile de Fier?


Fulvio Conti: Sa participam la revigorarea complexurilor energetice, sa preluam capacitati de productie hidro. Ideea ar fi sa identificam cat mai multe proiecte care sa ne permita accesul la energia ieftina. Mesajul meu este acela ca Enel trebuie sa fie o companie romaneasca inainte de orice. Guvernul trebuie insa sa sustina neconditionat aceste planuri, pentru ca e vorba de un parteneriat profitabil pentru ambele parti.



Capital: Domnule Conti, noi, in Romania, am trait mai multe exeperiente nefericite rezultate din privatizarea totala a diverselor industrii. si ma gandesc in primul rand la ciment, industrie unde un cartel dicteaza reguli nu tocmai corecte.

Fulvio Conti: Nu. Nu cred deloc in acest scenariu. Noi avem tot interesul sa existe o piata complet libera, iar competitia sa permita revigorarea unei industrii care are nevoie de investitii foarte mari. Cred ca, de fapt, aici avem marea problema: vorbim de un sector ramas in urma in chestiunea retehnologizarii, iar jucatorii trebuie sa ajunga la aceeasi concluzie: energia mai ieftina poate fi obtinuta doar prin investitii importante in domeniu. In plus, e imposibil sa existe cartel acolo unde exista o autoritate de reglementare in domeniu.


Capital: Ati cerut Guvernului sa va permita infiintarea unor companii separate de furnizare a energiei electrice, altele decat Enel Banat si Dobrogea. Exista voci care sustin ca, in felul acesta, o parte importanta a profitului are alte destinatii.

Fulvio Conti: O sa va raspund altfel. In aceasta industrie, supravietuiesc doar marii jucatori, adica firmele care isi permit sa investeasca sute de milioane de euro in capacitati de productie. Daca statul roman nu va intelege ca subventionarea anumitor firme nu face decat sa provoace pierderi imense pe viitor pentru ambele parti, atunci avem intr-adevar o problema. Daca se doreste sustinerea productivitatii in Romania, atunci Guvernul trebuie sa se gandeasca, in mod serios, la competitivitatea companiilor pe care le sustine cu energie ieftina. Investitie inseamna cash flow. Cati furnizori romani au capacitatea financiara de a investi ?



Capital: si totusi, de ce aveti nevoie de inca doua companii de furnizare a energiei electrice?




Fulvio Conti: Pentru ca vrem sa extindem prezenta noastra in acea parte a industriei liberalizate aproape complet de catre autoritatile romane in favoarea a asa-numitilor consumatori eligibili. Este foarte important ca, in Romania, sa exista acea platforma transparenta, unde sa se tranzactioneze energia electrica. Producatorii trebuie sa aduca toata energia la aceasta piata, iar toti furnizorii sa poata cumpara ieftin.



Capital: Energia termo detine cea mai importanta cota in productia interna, dar este si cea mai scumpa. Vorbim aici de investitii de cateva miliarde de euro pentru atingerea pragului de eficienta.


Fulvio Conti: De aceea vrem sa contribuim la constructia unitatilor trei si patru ale centralei nucleare de la Cernavoda. Acest proiect va contribui in mod sigur la o reducere importanta a costurilor.



Capital: Sunt voci care sustin ca Enel nu a investit aproape deloc in retelele de distributie…

Fulvio Conti: Nu este adevarat. Avem planurile, avem capacitatea financiara, dar avem nevoie de mai mult timp pentru a pune cap la cap bucatile din puzzle. Am investit in 2005 peste 20 de milioane de euro in modernizarea retelelor, iar pentru anul acesta avem planuri de 60 milioane de euro. Vorbim aici de investitii de peste un miliard de euro pentru urmatorii 12 ani.

Cine este Fulvio Conti

In varsta de 58 de ani, Conti este director general si CEO al Enel. A absolvit facultatea de economie si comert a Universitatii din Roma, iar in 1969 a fost cooptat in grupul Mobil, unde a detinut diverse pozitii executive; intre 1989 si 1990 s-a ocupat de finantele companiei. A condus Compania Nationala Feroviara din Italia inre 1996 si 1998, iar in 1998 si 1999 a fost directorul general al Telecom Italia. Intre 1999 si 2005, a fost directorul financiar al Enel, iar din mai 2005, a devenit seful celebrei companii italiene.

ENEL In cifre

Electrica Banat si Electrica Dobrogea, care detin 20% din piata romaneasca, au fost preluate anul trecut de Enel contra sumei de
112 milioane euro. Enel are o capitalizare de piata de 41 miliarde de euro. In 2004 a avut venituri de 36,5 miliarde de euro, iar profitul net a fost
de 2,7 miliarde de euro.