Antreprenorii români, vizați de escrocherii telefonice sofisticate
În ultimele zile, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis o avertizare privind o nouă metodă de fraudare prin telefon, îndreptată în special către antreprenori și reprezentanți ai firmelor din România.
Metoda implică imitarea autorităților oficiale, cu scopul de a obține informații sensibile și de a induce victimele în eroare.

Identitate falsă și apeluri trucate
Escrocii contactează victimele folosind tehnici de „spoofing”, care le permit să falsifice numărul de telefon afișat, astfel încât să pară că provine de la DNSC.
Sub pretextul unui presupus caz de spălare de bani asociat unei plăți fictive din iunie 2023, aceștia lansează acuzații false și amenințări cu poprirea conturilor bancare.
Al doilea apel: o strategie de manipulare suplimentară
În cazul în care victima menționează o bancă, escrocii intensifică frauda printr-un al doilea apel, în care o altă persoană se dă drept reprezentant al instituției financiare respective.
Acest apel are scopul de a extrage date bancare și personale, sub masca unui ajutor oficial.
Ținte identificate din surse publice
Conform DNSC, infractorii își aleg victimele din baze de date publice disponibile online, precum site-uri de firme și ONG-uri.
Tehnologiile automate de tip scraping sunt utilizate pentru a colecta informații relevante, care apoi sunt folosite pentru a construi înșelătorii credibile.
Recomandările DNSC pentru a evita fraudele
Pentru a preveni astfel de incidente, DNSC transmite următoarele recomandări esențiale:
-
DNSC nu are atribuții în investigarea cazurilor financiare și nu poate bloca conturi.
-
Nicio instituție oficială nu solicită date bancare prin telefon.
-
Nu furnizați niciodată informații personale în urma unui apel suspect.
-
Întrerupeți apelurile dubioase și contactați direct instituția implicată, folosind datele oficiale de contact
Ce este spoofing-ul?
Spoofing-ul este o tehnică frauduloasă prin care un atacator maschează identitatea reală a unei surse pentru a părea de încredere. Cel mai frecvent, termenul este folosit în contextul apelurilor telefonice, e-mailurilor sau site-urilor web.
Tipuri comune de spoofing
- Caller ID spoofing – atacatorul face un apel telefonic care afișează un număr fals pe ecranul victimei (de exemplu, un număr oficial al unei instituții precum DNSC sau al unei bănci).
- Email spoofing – mesajul pare să vină de la o adresă cunoscută sau oficială, dar este trimis de fapt de un atacator.
- IP sau website spoofing – atacatorul creează un site fals care imită perfect unul legitim, pentru a fura date personale sau financiare.
Scopul spoofing-ului
Este, în general, înșelarea victimei pentru a:
- obține informații sensibile (parole, date bancare),
- transmite viruși sau malware,
- câștiga acces neautorizat la sisteme sau conturi.