"În mod normal, vara, consumul este de 20-25 milioane de metri cubi, iarna ajunge la 60 de milioane de metri cubi. În ziua de 9 iunie, adică joia trecută, consumul total de gaze a fost de 8 milioane de metri cubi în toată ţara. Consumul rezidenţial se reduce mult în această perioadă, deci este vorba în special de consum industrial", a spus Havrileţ.

El a arătat că, din cantitatea de gaze consumate, circa 20%, adică 1,2 milioane de metri cubi, a provenit din import.

"În această zi, 8 milioane de metri cubi a fost consumul, iar 8 milioane de metri cubi înmagazinarea, iar producătorii interni şi-au redus drastic producţia chiar şi cu 50%. Importul în această perioadă este de 1,2 milioane de metri cubi. Deci vreo 20% din consum. Aceasta este evoluţia pieţei şi ea nu se mai poate gestiona decât printr-o dereglementare a preţului la producător, nu mă refer la preţurile finale", a adăugat preşedintele ANRE.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, el a declarat că la iarnă gazele de import vor avea un preţ cu 20% mai mic decât cele din producţia internă înmagazinată, astfel că s-ar putea ajunge la situaţia în care vom prefera să importăm peste 30% din consum şi să nu mai utilizăm gaze din depozite.

"Ca urmare a activităţi de monitorizare, am constatat că există posibilitatea ca în următoarea iarnă să există anumite turbulenţe, ca urmare a faptului că gazele din producţia internă din depozite să aibă preţul mult mai mare decât preţul gazelor importate. Aceste disproporţii produc pierderi financiare pentru actorii din sistem, care, în final, erau transpuse în facturile tuturor consumatorilor de gaze. (…) Gazele de import vor avea un preţ de 70 de lei pe MWh, iar gazele din producţia internă înmagazinată vor avea 80 de lei pentru cele înmagazinate la 1 iulie şi 86 de lei cele înmagazinate după această dată", a spus Havrileţ.

El a precizat că, în cazul în care de la 1 iulie va exista o creştere de 10% la preţul de producţie internă, aşa cum prevede actualul calendar de liberalizare, furnizorii de gaze pentru consumatorii casnici vor fi obligaţi să realizeze un coş de gaze care să aibă cel mai mic preţ. Practic, se poate ajunge şi la 70% import, dacă în acest fel coşul va fi cel mai ieftin, a susţinut preşedintele ANRE.

"Dacă va fi o creştere de 10% la preţul de producţie internă, vom solicita furnizorilor care alimentează piaţa reglementată să asigure preţul cel mai mic al coşului de gaze. Aceasta, în traducere liberă, înseamnă îndreptarea către import şi fără să fie consumată producţia internă înmagazinată, ceea ce ar produce pierderi pentru producători şi furnizori, pentru că ei s-au pregătit pentru iarnă şi au consumat resurse financiare pentru a înmagazina gaze", a subliniat el.

Havrileţ a mai spus că ar recomanda menţinerea programului de liberalizare, dar fără instituirea unor preţuri pentru producţia gazelor naturale.

"Mai exact, pentru a se da posibilitatea consumatorilor să fie alimentaţi din sursele cele mai ieftine, preţurile de producţie internă ar trebui să fie lăsate la liber. Consider că vom găsi o soluţie împreună în ceea ce priveşte o analiză şi o decizie care să ducă la formarea celui mai mic preţ pentru consumatorul casnic. În mod cert, preţul final al gazului nu va creşte cu 10%. În preţul final există şi alte elemente. Există capacitatea de a importa mai ieftin, ceea ce, în final, în cel mai rău caz, va duce la o creştere de 2-3%. Dar tocmai acest lucru avem în vedere, că nu ar fi nevoie de o modificare de preţ la producţia internă", a continuat Havrileţ.

În România un consumator casnic are un coş în care intră trei categorii de gaze: cele de producţie internă curentă, care au cel mai mic preţ, gaze naturale din producţia internă înmagazinate, care din acest an o să aibă un preţ mai mare decât al celor de import, şi gazul de import. Luând în considerare aceste trei elemente, ANRE stabileşte proporţional preluarea unor cantităţi din aceste categorii astfel încât preţul final să fie cel mai mic. AGERPRES