Noile malluri, aflate în diferite etape de dezvoltare, vor creşte suprafaţa totală de retail modern a României cu circa 12% până la 3,78 milioane de metri pătraţi. Investiţiile necesare definitivării acestor proiecte se ridică la peste 450 mil. euro, potrivit calculelor Capital, şi se vor întinde pe parcursul următorilor doi ani. Interesant este că jumătate dintre proiectele anunţate sunt în portofoliul unor investitori români, situaţie care aminteşte de perioada de dinainte de bula imobiliară din 2007-2008.

Majoritatea celor 12 centre comerciale identificate de Capital se construiesc pe terenuri cumpărate înainte de criză, iar proiectele propuse iniţial au fost redimensionate în concordanţă cu cererea venită din partea retailerilor. Încă de anul trecut, o mare parte a comercianţilor internaţionali au început să raporteze vânzări în creştere cu 10-20%, potrivit brokerilor Colliers International, care estimează o continuare a acestei tendinţe şi în acest an.

În primul semestru din 2016, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creştere de 16,8% de la an la an, conform datelor publicate de consultanţii de la DTZ Echinox. Această performanţă a fost stimulată în principal de vânzările de produse alimentare, care au crescut cu 23,5%, vânzările nealimentare înregistrând o creştere de 15,1% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Faţă de media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, creşterea vânzărilor cu amănuntul din România a fost de şase ori mai mare.

Expansiune continuă

Sud-africanii de la New Europe Property Investments (NEPI), cei mai mari proprietari de spaţii comerciale moderne din ţară, continuă şi în acest an cu lărgirea portofoliului local. Compania lucrează la extinderea mallurilor City Park Constanţa, Brăila Mall şi Severin Shopping Center, însă urmează să inaugureze până la finalul anului şi un centru comercial nou la Piatra Neamţ. Aceeaşi companie pregăteşte încă două malluri noi în Râmnicu Vâlcea şi Satu Mare, proiecte care vor înghiţi peste 60 mil. euro.

Iulian Dascălu este un alt veteran al dezvoltărilor de retail care în septembrie anul trecut a început lucrările la un complex urbanistic în Timişoara, o investiţie de peste 220 mil. euro. Pe lângă o largă componentă de birouri, la care se lucrează în acest moment, proiectul Openville va aduce şi un centru comercial nou, care va găzdui circa 100 de magazine.

În Timişoara sunt anunţate de mai bine de un an încă două proiecte de malluri, dar care nu au dat semne de începere a construcţiei. Israelienii de la Plaza Centers au anunţat că sunt în etapa de încheiere a contractelor cu echipa de constructori pentru a fructifica un teren cumpărat înainte de criză, iar Alpha Bank vrea să dea viaţa unui lot preluat în contul datoriilor.

Focus pe Ardeal

Deşi Sibiul este al treilea oraş regional ca putere de cumpărare după Timişoara şi Cluj-Napoca, potrivit datelor DTZ Echinox, acesta nu a beneficiat de livrarea de malluri noi în ultimii zece ani. Totuşi, anul acesta au fost repuse pe piaţă două proiecte îngheţate de criză. Compania Primavera Development, controlată de familia Tănăsoiu şi de olandezul Eelko Kortaweg, pregăteşte construcţia unui mall în Sibiu, pe terenul fostei fabrici Simerom. Centrul comercial ar urma să aibă o suprafaţă de 42.000 mp şi implică o investiţie de circa 70 mil. euro.

O suprafaţa similară pregăteşte şi asocierea formată din Oasis Retail, deţinut de sibienii Kurt Wagner şi Klaus Reisenauer, şi austriecii de la CA Immo. Partenerii deţin un teren de 18 hectare lângă magazinul Hornbach din Sibiu şi vor să înceapă anul viitor construcţia unui parc de retail pe o parte din acest lot. Wagner şi Reisenauer lucrează deja, pe cont propriu, la un parc de retail în Oradea.

Antreprenorul Ionuţ Dumitrescu, care s-a concentrat până acum pe piaţa de birouri din Bucureşti, a ieşit în ţară cu un prim proiect de retail într-un oraş de rangul doi. El vrea să facă la Bistriţa, ceea ce nu a reuşit Globe Trade Centre cu mallul falimentat Galleria.

164 mp la mia de locuitori este densitatea spaţiilor de retail modern din România, de trei ori şi jumătate sub densitate din Bucureşti