Consecinţe mai puţin vizibile ale noilor măsuri fiscale anunţate de guvern

Modificările preconizate în materie fiscală, anunţate recent de Guvern în urma negocierilor purtate cu Fondul Monetar Internaţional, generează consecinţe semnificative pentru societatea românească, nu toate fiind însă în egală măsură vizibile.

Creşterea salariului minim brut pe economie (cu 6,25% în prima jumătate a anului 2014 şi cu aproximativ 5,89% în a doua jumătate a anului, ajungând astfel la 900 de lei), prezintă avantaje indiscutabile în contextul în care nu putem pretinde o creştere economică dacă se menţine un nivel scăzut al salariului minim. Pe lângă consecinţa evidentă a acestei măsuri, în anumite condiții, poate apărea încă una la fel de importantă, dar mai puţin vizibilă: scăderea practicilor de muncă la negru sau „la gri“. Aşa cum a fost demonstrat de practică, stabilirea salariului minim la o valoare inferioară celei de piaţă conduce la creşterea evaziunii fiscale, angajatorii fiind tentaţi să declare salarii la nivelul minim sau doar puţin peste nivelul minim pentru a plăti contribuţii sociale cât mai mici. Măsura poate viza scăderea practicilor de muncă la negru şi „la gri“ prin sporirea competitivității pe piaţă în condiţiile în care în prezent, aceste practici sunt în fapt, în sens larg, o formă de concurenţă neloială.

În acelaşi timp, creşterile anumitor salarii din sectorul bugetar, precum a salariilor medicilor rezidenţi şi a profesorilor debutanţi, au un rol social evident şi vin în sprijinul măsurilor legislative preconizate pentru stimularea angajării tinerilor şi a celor vizate prin Planul Naţional pentru Stimularea Ocupării Tinerilor estimat a fi definitivat până la sfârşitul acestui an de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Contribuţia de asigurări sociale (CAS) datorată de angajator ar putea să scadă cu 5% începând cu jumătatea anului 2014, respectiv la 15,8% pentru condiţii normale de muncă. Această măsură a fost propusă încă din 2012 de ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu scopul compensării efectului creşterii salariului minim brut pe economie. Măsura preconizată în prezent de Guvern nu este o măsură stabilită încă, existând doar un angajament ferm inclus în Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional, însă numai în condiţiile identificării unor măsuri de compensare a impactului negativ al acestei reduceri asupra bugetului de stat.

Măsura pare a fi benefică pentru mediul de afaceri, în contextul în care CAS are o contribuţie foarte ridicată în totalul contribuţiilor sociale datorate de angajatori. Totodată, aceasta are potenţialul de a reduce evaziunea şi frauda fiscală, având în vedere gradul său de împovărare. Totuşi, până la dezvăluirea de către Guvern a măsurilor compensatorii identificate cu scopul unui impact bugetar neutru, este discutabil dacă măsura chiar va impulsiona mediul de afaceri sau va fi, în cazul în care se va aplica, un măr otrăvit din cauza altor măsuri compensatorii.

În plus, întrucât Guvernul încearcă să identifice doar măsuri care să păstreze echilibrul bugetar, consecinţa directă, dar mai puţin vizibilă, a adoptării unei astfel de direcţii poate fi aceea de deteriorare a unui sistem public de pensii deja precar şi creşterea gradului de ne-sustenabilitate a acestuia. Din această perspectivă, măsurile compensatorii vizate de Guvern ar trebui să se concentreze pe evitarea efectelor negative pe care măsura reducerii CAS le poate avea asupra sistemului public de pensii din România. În acest sens, sperăm ca măsura să fie adoptată de Guvern numai ca urmare a unei analize de impact exacte şi prin corelarea ei cu alte eventuale măsuri din acelaşi domeniu, în ciuda practicii prezente.

Majorarea salariului minim, creşterile unor salarii din sectorul bugetar sau eventuala reducere a CAS nu sunt, însă, singurele măsuri anunţate. Ele vin la pachet cu unele măsuri compensatorii, care „pot determina o agravare fără precedent a poverii fiscale pe care trebuie să o suporte românii”, după cum arată şi comunicatul Camerei de Comerţ Americane dat publicităţii vineri. Este de exemplu, cazul introducerii accizei speciale de 0,07 euro la litrul de carburant cu scopul suplimentării fondurilor necesare construcţiei de infrastructură rutieră, în contextul în care, cu doar câteva zile în urmă, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a redirecţionat toate sumele încasate din amenzile rutiere destinate infrastructurii, la bugetul de stat.

Din păcate, în lipsa consultării cu mediul de afaceri, efectele negative mai puţin vizibile ale diferitelor măsuri preconizate fiscal întreţin sentimentul de lipsă de transparenţă în procesul decizional întreprins de Guvern, precum şi pe cel de neîncredere în eficacitatea şi sustenabilitatea acestor măsuri.

Anca Grigorescu,
Partener bpv GRIGORESCU ŞTEFĂNICĂ

Iulia Cojocaru,
avocat colaborator bpv GRIGORESCU ŞTEFĂNICĂ