Guvernul a adoptat, în ședința din 4 februarie, prin ordonanță de urgență, noua procedură de înscriere la concursurile pentru ocuparea funcțiilor de polițiști în penitenciare, cele pentru ocuparea unor funcții de conducere dar și de execuție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Condițiile de participare la concurs

Astfel, se modifică aliniatul care stabilește care dintre condițiile obligatorii de participare la concurs prevăzute de lege sunt aplicabile în cazul candidaților la concursurile din sursă externă.

Forma actuală a Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare prevede, la art. 97, alin. (4) și (5), ca persoana candidat “să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar”, astfel că unele posturi vacante nu pot fi ocupate de către persoane care nu au mai lucrat în sistemul penitenciar sau în alte autorități sau instituții publice, sau care pot fi angajate din sursă externă.

Iar aliniatul (7) devine: ”La concursul prevăzut la alin. (6) pot participa persoanele care îndeplinesc condițiile stabilite la art. 11 și alin. (4) lit. a), b) și f), respective alin. (5) lit. a) și e). Numirea în funcții de conducere a candidaților admiși la concurs se face ca polițiști de penitenciare definitivi”.

Calificativul la evaluarea anuală

Proiectul mai propune modificarea art. 208 din lege, astfel încât normă juridică să aibă în vedere îndeplinirea condiției existenței calificativului la evaluarea anuală și raportat la anul în curs, urmând ca textul normativ să aibă următorul cuprins: “În situaţia în care, prin acte normative, calificativele obţinute la evaluările anuale reprezintă o condiţie, iar perioada luată în calcul include anii 2018 și 2019, această condiţie se consideră îndeplinită.”

Trebuie menționat faptul că prin Decizia nr. 109/2018, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea art. 23 din Legea nr. 293/2004, text normativ care reglementa evaluarea funcționarilor din penitenciare, Curtea reținând faptul că dispozițiile amintite, prin trimiterea la acte administrative cu forță juridică inferioară legii, care să reglementeze, în absența unor norme cu forța juridică a legii organice, evaluarea activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, încalcă prevederile cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție.

Repunerea în drepturi

O altă prevedere se referă la corelarea prevederilor art. 133 lit. p) din lege, potrivit cărora condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare sau suspendarea executării pedepsei, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă constituie caz de încetare a raporturilor de serviciu, cu textul art.128 alin.(5) din lege, referitor la repunerea în drepturi a polițistului de penitenciare.

În enumerarea prevăzută prevăzută la repunerea în drepturi, se include și amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, conform voinței legiuitorului. Totodată, la repunerea în drepturi, se completează lista și cu cazul în care polițistul de penitenciar este condamnat la pedeapsa amenzii penale, situație nereglementată până acum.

De asemenea, denumirea ”comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă” de la art. 134 alin. (3) și (4) va fi înlocuită de sintagma “comisia de expertiză medico-militară”, conform reglementărilor aplicabile în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Funcțiile de conducere

Proiectul mai propune completarea art. 202 din lege, referitor la persoanele care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2019, erau numite în funcţii de director general, director general adjunct, precum şi director de unitate din poliția penitenciară pe durată nedeterminată, funcții prevăzute cu mandat de 4 ani potrivit noii legi, în sensul la încetarea mandatului funcţiei de conducere, persoanele în cauză, care nu sunt reînvestite în funcție vor fi numite într-o funcție vacantă de conducere care nu este de tipul celor exercitate pe mandat sau, după caz, într-o funcție vacantă de execuție, pentru care îndeplinesc condițiile obligatorii cumulative de ocupare prevăzute de prezenta lege, conform opțiunii exprimate.

Soluția a fost determinată de faptul că sunt cazuri în care funcțiile ocupate anterior de aceste persoane nu mai sunt vacante, dar s-a ținut seama și de posibilitatea renunțării oricând prin demisie la funcția de conducere deținută sau de intervenția unei situații de revocare din funcția de conducere, conform legii.

Nu în ultimul rând, pentru sesizarea disciplinară s-a clarificat modalitatea de calcul al termenului de 10 zile pentru înștiințarea persoanei care a formulat sesizarea disciplinară, iar pentru cazurile prezentate la comisiile de disciplină, s-a adăugat faptul că persoana căreia i se impută săvârşirea unei abateri disciplinare să poată fi asistată nu doar de către un avocat, dar și de către un reprezentant al unei organizații sindicale.

 


Te-ar putea interesa și: