Tot mai multe voci cer judecarea şi condamnarea lui Vladimir Putin pentru crime de război! Recent, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a rostit chiar cuvântul „genocid”, în legătură cu acţiunile armatei ruse în Ucraina.

Care sunt însă şansele ca Vladimir Putin să fie vreodată tras la răspundere cu adevărat pentru faptele sale?

Jonathan Hafetz este expert în lege penală internațională și justiție transnațională şi lucrează ca profesor de drept la Universitatea Seton Hall din statul New Jersey (SUA) şi, în acest an, ca profesor Fulbright la Universitatea Rikkyo din Tokyo. El figurează, din 2020, pe lista de experți a Tribunalului Penal Internațional.

„Crima cea mai importantă comisă de Rusia, agresiunea, invadarea unei țări străine pe motive total pretextuale, constituie o încălcare a Cartei ONU.

Crimele de război conexe sunt atacurile nediscriminate asupra civililor, bombardamentele care au provocat pagube materiale și un număr semnificativ de victime. Mai recent, s-au adăugat la listă execuțiile de civili care, dacă sunt confirmate cu probe, constituie crima de război chintesențială.

E posibil să se fi săvârșit și crime contra umanității, și se vorbește în unele cercuri de genocid. Pe baza informațiilor pe care le dețin la această oră, genocid n-a fost”, afirmă Jonathan Hafetz, într-un interviu acordat RFI.

Fără o schimbare de regim în Rusia, Putin nu va ajunge în faţa Tribunalului Penal Internațional

Profesorul afirmă că şansele ca Vladimir Putin să ajungă în faţa Tribunalului Penal Internațional (TPI) sunt foarte mici sau acest lucru s-ar putea chiar să nu se petreacă niciodată.

Mai mult, este nevoie de ani de zile pentru culegerea de probe şi instrumentarea dosarului.

„Problema practică este că Rusia nu va coopera dacă nu survine o schimbare de regim și o decizie de a-i preda pe culpabili instanței internaționale.

Când îi vom vedea pe Putin și pe subalternii săi de rang înalt inculpați și judecați pentru agresiune? Peste mult timp, poate niciodată. (…)

Pentru culegerea de probe și instrumentarea dosarului e vorba de ani. La TPI, suspecții trebuie mai întâi arestați și plasați sub controlul instanței.

Unele tribunale au permis procese in absentia, dar acestea generează probleme privind drepturile omului și echitatea procedurii. Nu-i situația ideală, și TPI-ul n-o permite”, mai spune profesorul Jonathan Hafetz.

„Un factor fără precedent, în scenarii de justiție internațională: Rusia este o putere nucleară”

„Fără o schimbare de regim e de neconceput că responsabilii de rang înalt vor plăti pentru faptele lor. E o dificultate, o problemă constantă în sfera jurisprudenței penale internaționale.

Nurnberg a fost o excepție, favorizată de o capitulare totală și necondiționată. În cazul Serbiei, unii oficiali de rang înalt au apărut în boxa acuzaților, dar după ani mulți și multiple schimbări politice interne.

Un factor fără precedent, de la Nurnberg încoace, în scenarii de justiție internațională: Rusia este o putere nucleară. E de neconceput că, pentru fapta de agresiune, vom avea vreodată tribunal fără o schimbare majoră, o răsturnare de situație politică în Rusia.

Se poate întîmpla, dar nu astăzi, mâine sau în viitorul apropiat”, a mai precizat profesorul Hafetz.