Numai din 2009 până acum, parlamentarii au depus zeci de iniţiative de modificare a Codului fiscal. În ciuda preocupării lor pentru sistemul de taxe şi impozite, majoritatea covârşitoare a propunerilor a căzut la vot. Legislativul a aprobat nouă legi de modificare a Codului fiscal, cinci dintre ele fiind de fapt ordonanţe de urgenţă, iar alte două sunt controversate şi s-au blocat în drumul către promulgare la secretarul general al Camerei: reducerea TVA la 5% pentru unele alimente şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei.
Conform tradiţiei, proiectele deputaţilor şi senatorilor primesc, aproape fără excepţie, avizul negativ al Guvernului. Principala obiecţie a acestuia este lipsa fundamentării conform legii finanţelor publice care cere ca „în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget trebuie să se prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor“.
După cum reiese din expunerile de motive ale parlamentarilor, sursele de echilibrare a bugetului nu sunt identificate, ci lăsate în grija Ministerului de Finanţe. Argumentele sunt sumare şi populiste, fără o prezentare a impactului economic şi bugetar, fiind bazate mai ales pe invocarea bunei intenţii a semnatarului. La îndemnul Guvernului, parlamentarii puterii se mobilizează de obicei şi dau vot de respingere.
Incoerenţa politicilor
Cu toate că nu respectă strategia fiscală şi bugetară a Guvernului, discutată cu creditorii externi, reducerea TVA şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei au trecut în plenul reunit. „Cum putem vorbi de coerenţă dacă discursul public vorbeşte de o reducere a TVA ca despre o soluţie, la numai câteva luni după ce soluţia era creşterea TVA?“, se întreba guvernatorul Mugur Isărescu şi tot el declara că „există un curent de opinie care spune că diferenţa (de dezvoltare între ţări n.r.) o face coerenţa politicilor. Nu pe perioade scurte, nu întâmplător şi nu emoţional sau pe baza unui capriciu. Se dezvoltă ţările care dovedesc perseverenţă în politicile lor“. Formularea iniţiativelor, unele de-a dreptul exotice, altele ceva mai pragmatice, exemplifică incoerenţa la care făcea referire guvernatorul şi de care s-a plâns constant mediul de afaceri. Cele mai multe dintre ele rămân doar consemnate ca „activitate parlamentară“ şi ajută la înfrumuseţarea CV-urilor aleşilor.
Printre cele 24 de propuneri de modificare a Codului fiscal, care îşi aşteaptă încă rândul la dezbatere, se află: TVA de 5% la produsele româneşti, impozit de 10% pentru toate salariile mai mici sau egale cu salariul mediu brut, scutirea de impozit pentru autoturismele ARO, crearea unui fond pentru sinistraţi din impozitul pe clădiri sau cheltuieli cu sponsorizarea de 20% din impozitul pe profit. Există în dezbatere încă o iniţiativă similară celei votate, de neimpozitare a pensiilor sub 2.000 de lei, sau proiecte fără obiect pentru că se află deja în legislaţie, cum ar fi eliminarea plăţilor anticipate pentru impozitul pe profit sau taxarea inversă pentru cereale. Surprinzător este că deşi aparţin celor de la putere, foarte multe dintre iniţiative nu concordă cu poziţia Guvernului.
Legislaţia fiscală ar avea nevoie de îmbunătăţiri, dar propunerile din Parlament fie încalcă strategia de guvernare sau legislaţia europeană, fie au argumentaţie slabă, riscând, aşa cum dovedeşte experienţa, să ajungă maculatură, după ce consumă timp şi energie. Totuşi, propunerile sunt numeroase întrucât Codul fiscal este una dintre cele mai ofertante legi pentru iniţiative populiste.

52 de proiecte de modificare a Codului fiscal au fost depuse din 2009, dintre acestea 19 au fost respinse definitiv,  iar 24 se află încă în dezbatere

Te-ar putea interesa și: