În ultimii ani, piaţa locală de bricolaj a atras investiţii de sute de milioane de euro din partea a cinci jucători internaţionali

Accesul populaţiei la finanţare prin credite de consum, ipotecare şi imobiliare şi avântul sectorului construcţiilor sunt principalii factori care au condus la dezvoltarea unor reţele de magazine specializate în vânzarea de produse şi servicii integrate pentru casă şi grădină.

În ultimii ani, piaţa românească de bricolaj a devenit mai sofisticată, îndeosebi în Bucureşti şi în oraşele mari. Din bătălia pentru extindere a primilor veniţi – respectiv, companiile Praktiker şi Bricostore, care domină piaţa de profil – şi interesul pentru România al celor mai noi jucători, care jinduiesc la poziţiile celor dintâi, au de câştigat, în primul rând, clienţii: aceştia sunt încântaţi că, în sfârşit, pot să opteze pentru cea mai bună soluţie pentru întreţinerea sau renovarea locuinţei şi să aleagă, dintr-un singur loc, materialele cele mai potrivite.
În prezent, compania Praktiker are cea mai mare reţea de magazine specializate pe piaţa locală de „do-it-yourself“, cu un total de 15 locaţii, inclusiv noul magazin Praktiker Vitan, deschis în urmă cu o lună. Acest nou proiect este rezultatul unei investiţii de aproximativ zece milioane de euro, suma totală investită de grupul german în România, din 1992 până în prezent, depăşind 130 de milioane de euro.
Nou-intraţi pe piaţa de profil sunt BauMax (Austria) – care a deschis anul trecut două magazine, unul în Braşov şi altul în Cluj, şi Mr. Bricolage (Franţa) care, în noiembrie 2006, a tăiat panglica inaugurală a primului său magazin situat în Bucureşti. De asemenea, Hornbach (Germania) a demarat lucrările la cel dintâi magazin care se va deschide aici în acest an.
„Ne-a atras în România numărul foarte mare de proprietari de locuinţe, aproximativ 90% din total“, explică Maurice Vax, preşedintele Mr. Bricolage Franţa. „În magazinele noastre vor exista toate tipurile de materiale, instalaţii şi decoraţiuni necesare amenajării caselor, 20% din acestea fiind o premieră pe piaţa românească de bricolaj“, adaugă acesta.
Pe termen lung, Mr. Bricolage România va deschide magazine în oraşele mari, două în acest an şi câte trei începând din 2008, iar valoarea totală a programului de investiţii va depăşi 200 de milioane de euro.
Piaţa europeană de bricolaj este deja formată, dar mereu în evoluţie, se arată într-un studiu realizat de Federaţia Internaţională a Producătorilor de Bricolaj/ DIY (Feydima) şi publicat în revista Bricomag, din Franţa. Studiul a fost realizat în zece pieţe europene mari, cu tradiţie în bricolaj – Germania, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Norvegia, Spania, Olanda, Anglia şi Suedia – şi a scos în evidenţă cinci tipologii de consumatori (pe care vi le prezentăm în caseta alăturată).

Veniturile îi diferenţiază pe români

În ceea ce priveşte România, compania MEDNET Marketing Research Center a efectuat la sfârşitul anului trecut o cercetare sociologică având ca obiectiv identificarea comportamentelor bucureştenilor vizavi de amenajările interioare. Studiul relevă o serie de diferenţieri, pe grupe de venit, în privinţa motivaţiei şi complexităţii lucrărilor efectuate. Astfel, persoanele cu venituri mici fac amenajări mai mult din necesitate şi se rezumă la reparaţii, întreţinere sau zugrăvit. Cei cu venituri medii fac schimbări mai mici sau mai mari, în funcţie de necesitatea de igienizare a locuinţei sau, pur şi simplu, din nevoia de a mai schimba ceva. Bucureştenii cu venituri mari fac schimbări radicale, lucrările fiind, de cele mai multe ori, foarte complexe, iar în acest scop apelează la un specialist.
Frecvenţa de achiziţie a mobilierului diferă tot în funcţie de grupele de venit. Respondenţii cu bani puţini au afirmat că păstrează aceeaşi mobilă din momentul cumpărării locuinţei; cei cu venituri medii o schimbă doar într-o anumită cameră sau înlocuiesc câteva piese, în timp ce persoanele cu o situaţie financiară prosperă manifestă tendinţa de a înlocui mobilierul mai des, în special atunci când acesta se demodează sau când proprietarii îşi schimbă domiciliul.
Materialele folosite – gresie, faianţă, vopsea lavabilă etc. – sunt cumpărate, de către majoritatea bucureştenilor, din Bricostore şi Praktiker. Cei cu venituri reduse sau medii apelează la magazinele din Valea Cascadelor, Şoseaua Chitilei, Bucur Obor sau la unităţile de vânzare mici, de cartier.
Achiziţionarea accesoriilor şi a decoraţiunilor – tablouri, articole de artizanat, flori uscate, lumânări parfumate, lămpi de birou, draperii etc. – se înscrie în obişnuinţele de consum ale bucureştenilor. Acestea se cumpără, de regulă, din magazinele de tip „do-it-yourself“, din hipermarketuri, magazinele de specialitate gen Mobexpert, Home and Design Mall, precum şi din Bucur Obor, Unirea sau Titan, se mai arată în studiul realizat de MEDNET Marketing.  

Cinci categorii de bricoleuri europeni

Decoratorii (26%). Preponderent tineri, cărora le place să îşi etaleze talentul şi să bricoleze în timpul liber. De asemenea, le place să îi ajute pe ceilalţi.

Bricoleurii activi (21%). Ca şi cei amintiţi anterior, se orientează uşor către mărcile cunoscute şi sunt amatori de promoţii. Au tendinţa să cumpere mult şi sunt persoane care apreciază tot ceea ce le permite să îşi extindă competenţele.

„Smeasers“ (termen născut din „small“ şi „easy“) reprezintă 21% din bricoleurii europeni. După această formulă, sunt practicanţi a tot ceea ce este simplu şi de dimensiuni reduse: renovări mici, bugete mici, preţuri mici.

Cei care fac îmbunătăţiri (16%). Este o lume reprezentată mai degrabă de partea masculină şi pragmatică şi a cărei medie de vârstă este mai mare decât cea din restul categoriilor.

Discounterii  (16%). Sunt interesaţi, în primul rând, de promoţii şi cumpără doar ceea ce au nevoie. Adevăraţi controlori financiari, sunt reprezentaţi mai ales de femei.