În plus, până în 2016 România va finaliza întreg Coridorul IV, inclusiv Sibiu – Piteşti. ”Coridorul IV va fi gata în 2016, iar tronsonul Sibiu – Nădlac, de care se vorbeşte atât de des în ultima vreme, în 2014, cu toate întârzierile şi problemele de pe acest tronson. Pe tronsonul Nădlac – Arad, cel reziliat, vom avea un constructor în martie 2013, cel mai probabil, iar tronsonul Sibiu – Deva va fi gata undeva în vara anului 2013”, a spus Pop, citat de Agerpres.
Referindu-se la tronsonul Sibiu – Piteşti, oficialul a spus că se va face cu fonduri europene. Acum, documentaţia realizată de companire se află la JASPERS, organismul de asistenţă european pentru astfel de proiecte, pentru a fi verificată astfel încât să se poată realiza studiul de fezabilitate necesar pentru a obţine finanţarea. În context, la sfârşitul lui 2013, începutul lui 2014 va exista un constructor pe acest sector.
Alături de proiectul Sibiu – Piteşti, și autostrada Comarnic – Braşov este foarte importantă. ”Aici trebuie să vedem interesul băncilor, pentru că va fi realizată în concesiune. Dacă vom avea un astfel de interes, şi suntem în discuţii, atunci vom avea un nou consultant în martie -aprilie 2013, iar în decembrie 2013 am putea lansa licitaţia de execuţie”, a punctat Pop, citat de Agerpres.
Grosso modo, pentru anul viitor, la Compania de Drumuri s-au bugetat investiţii de 1,4 miliarde lei, din care însă 500 milioane de lei reprezintă plăţi pentru lucrări realizate în 2012. Anul viitor se va putea finaliza centura de Nord, pe o porţiune de 11 kilometri între DN 7 şi DN 1 A, centura Cluj Est şi Centura Suceava.
Pe de altă parte, despre sumele alocate anul acesta pentru companiile care se ocupă cu deszăpezirea, oficialul a spus că anul acesta va fi aceeaşi sumă ca şi în 2011. Este vorba despre 250 milioane de lei. ”Însă, înainte de a arunca cu cifre astronomice, trebuie să realizăm că este posibil să nu plătim nici măcar această sumă, dacă vremea ne ajută. Cifrele vehiculate prin presă erau maximale, adică plafonul maxim de cheltuieli admise, având în vedere tiparul iernii din România nu se plăteşte niciodată valoarea maximă a contractelor, ci lucrările efectiv derulate”, a conchis Pop.