De asemenea, se aduc clarificări ale cadrului destinat consumatorilor, prin invitarea statelor membre să revizuiască lista profesiilor reglementate și prin abordarea preocupărilor publicului cu privire la competențele lingvistice și lipsa alertelor eficace cu privire la erorile profesionale, în special în cazurile de malpraxis.
În timp ce în statele membre ale UE scade numărul celor apți de muncă, până în 2020 va crește cu peste 16 milioane de locuri de muncă cererea de personal cu înaltă calificare. Pentru ca Europa să facă față acestei cereri, trebuie să se rezolve problema deficitului de forță de muncă – de exemplu, grație profesioniștilor mobili și bine calificați din alte state membre ale UE. Aceștia pot reprezenta o sursă importantă de creștere economică, cu condiția de a se putea deplasa cu ușurință acolo unde sunt locuri de muncă disponibile, motiv pentru care calificările lor trebuie să fie recunoscute într un mod rapid, simplu și fiabil în UE.
Comisarul pentru piața internă și servicii, Michel Barnier, a declarat: „Propunerea de astăzi privind calificările profesionale reprezintă un răspuns la necesitatea de a dispune de un sistem eficient de recunoaștere a calificărilor, pentru a sprijini mobilitatea profesioniștilor în întreaga Europă. Astfel se va permite profesioniștilor calificați să își practice meseria acolo unde există oferte de locuri de muncă. Acest lucru se va dovedi benefic pentru dezvoltarea economiei europene. Sunt convins că ideea unui card profesional european – un certificat electronic – reprezintă soluția adecvată în acest sens, deoarece acesta va simplifica și va accelera procedurile de recunoaștere pentru profesioniștii mobili.”
Care sunt propunerile Comisiei Europene?
1. Introducerea unui card profesional european va oferi profesioniștilor interesați posibilitatea de a beneficia de o recunoaștere mai ușoară și mai rapidă a calificărilor lor, facilitând și mobilitatea temporară. Cardul va fi disponibil în funcție de necesitățile exprimate de profesii (de exemplu, asistenții medicali și ghizii montani au exprimat un viu interes pentru utilizarea unui astfel de card). Cardul presupune o procedură de recunoaștere optimizată efectuată în cadrul sistemului de informare al pieței interne (IMI) și va lua forma unui certificat electronic care să permită profesioniștilor prestarea de servicii sau stabilirea într-un alt stat membru.
2. Îmbunătățirea accesului la informațiile privind recunoașterea calificărilor profesionale: toți cetățenii care solicită recunoașterea calificărilor lor profesionale ar trebui să se poată adresa unui punct unic de contact, fără să fie obligați să apeleze la diferite organisme guvernamentale. Acest punct unic de contact ar trebui să fie ghișeul unic, creat în temeiul directivei privind serviciile, care va permite cetățenilor să obțină dintr-un singur loc informațiile cu privire la documentele necesare pentru recunoașterea calificărilor lor, precum și să efectueze online toate procedurile de recunoaștere a calificărilor.
3. Actualizarea cerințelor minime de formare profesională pentru medici, stomatologi, farmaciști, asistenți medicali, moașe, medici veterinari și arhitecți: cerințele minime de formare profesională pentru aceste profesii au fost armonizate acum 20 sau 30 de ani. Prin urmare, au fost actualizate pentru a reflecta evoluția acestor profesii și a studiilor din domeniile respective. De exemplu, nivelul inițial al studiilor pentru asistenți medicali și moașe a fost actualizat la 12 ani de învățământ general, față de 10 ani până acum.
4. Introducerea unui mecanism de alertă pentru profesioniștii din domeniul sănătății care beneficiază de recunoașterea automată: autoritățile competente ale unui stat membru vor fi obligate să alerteze autoritățile competente din toate celelalte state membre în privința profesioniștilor din domeniul sănătății cărora li s-a interzis să-și exercite activitatea profesională de către o autoritate publică sau de către o instanță judecătorească. Acest lucru este deosebit de important, deoarece au existat cazuri în care medicii cărora li se interzisese să profeseze în statul membru de origine au plecat în străinătate pentru a munci, fără ca celelalte state membre să fie informate cu privire la interdicție.
5. Introducerea unor cadre comune de formare și a unor teste comune de formare, care să înlocuiască platformele comune, ar trebui să permită extinderea mecanismului de recunoaștere automată și la alte profesii. Profesiile interesate ar putea beneficia de recunoașterea automată pe baza unui set comun de cunoștințe, aptitudini și competențe sau pe baza unui test comun care să evalueze capacitatea profesioniștilor de a exercita o profesie.
6. Exercițiul de evaluare reciprocă privind profesiile reglementate: directiva introduce un nou mecanism pentru a se asigura o mai mare transparență și justificarea reglementării profesiilor printr-o cerință de calificare specifică. Va trebui ca statele membre să furnizeze o listă a profesiilor pe care le reglementează și să justifice necesitatea reglementării, în continuare urmând să se desfășoare un exercițiu de evaluare reciprocă, facilitat de Comisia Europeană.

Te-ar putea interesa și: