Reper al civilizatiei elenistice, mentionata ica din secolul XV i.e.n., prin pozitia sa geografica a atras valuri succesive de cuceritori: egipteni, fenicieni, romani, bizantini, iar mai recent, i secolul XV e.n. venetienii si apoi turcii. Cedat de Imperiul Otoman la sfirsitul secolului XIX Marii Britanii, Ciprul devine i 1925 colonie engleza, statut mentinut pina la proclamarea idependentei, i 1960. Orasele sale pastreaza vestigii si monumente amintind de aceasta istorie zbuciumata: vestigii elenistice si romane, biserici catolice din secolul XI – XII transformate i moschei, palate venetiene s.a.m.d.
Dar experienta cipriota este spectaculoasa datorita dezvoltarii economice din ultimele doua decenii. Un singur indicator spune foarte mult despre procesul de transformare rapida a tarii: daca i 1980 produsul intern brut pe cap de locuitor era de 2.100 USD, i prezent acesta este de 12.200
euro/locuitor, nivel care depaseste cifra obtinuta i unele tari membre ale Uniunii Europene, cum sunt Grecia si Portugalia.
Explicatia o gasim i dezvoltarea exploziva a sectorului tertiar, care concentreaza peste doua treimi din forta de munca activa, are o contributie de 73,5% la formarea produsului intern brut si participa cu 75% la icasarile din exporturi.
Natura generoasa si relaxare fiscala
Rata medie de crestere economica i ultimul deceniu a fost de 4%, ritm prevazut sa se mentina si i perioada urmatoare, potrivit Planului de Dezvoltare Strategica pentru 1999 – 2009. Rata investitiilor a fost de 17,7%, iar investitiile straine directe de 1,4% din PIB. in ultimii ani, importul a depasit constant exportul de bunuri, generind un deficit comercial echivalent cu 28% din PIB. El a fost isa compensat i mare masura de excedentul balantei invizibilelor, echivalent cu 21% din PIB. Aportul serviciilor i balanta platilor curente provine i proportie de 75% din excedentul obtinut i turism, 7,5% din afaceri off-shore iar diferenta din alte servicii. Dezechilibrul contului curent este isa acoperit uzual prin intrarile de capital pe termen lung, Datoria externa care evolueaza itre 60 si 80% din PIB nu constitue i aceste conditii o problema presanta. Se poate spune ca i realizarea unei structuri pe ramuri a economiei de tip tara dezvoltata, i care agricultura are o pondere de 4,6% i PIB, industria circa 14%, constructiile de 8%, iar serviciile de peste 73%, un rol hotaritor a avut expansiunea afacerilor off-shore. Pozitia geografica a insulei, la care se adauga un regim fiscal lejer, precum si confidentialitatea ce isoteste de obicei operatiunile financiare au creat tarii reputatia de paradis fiscal, mai ales ca foarte multe dintre firmele iregistrate sunt filiale ale unor banci. in prezent sectorul off-shore al economiei cuprinde 30.000 de companii off-shore si 37 de unitati bancare. Dupa aderarea Ciprului la Conventia Consiliului Europei cu privire la spalarea banilor, cercetarea si confiscarea lor, a fost adoptata i 1996 Legea privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, pe baza careia a fost implementat un sistem informational care poate semnala tranzactiile suspecte.
Dobinda nu poate fi mai mare de 9%
intre Republica Cipru si Uniunea Europeana a fost semnat un acord de asociere. De altfel, tarile UE au fost itotdeauna principalul partener comercial al Ciprului. in structura importurilor tarile UE detin o pondere de 62%, formate i cea mai mare parte din bunuri de capital (pentru industria prelucratoare, agricultura, constructii, transporturi), iar catre tarile UE se idreapta 52% din exporturile cipriote, i care ponderea o detin confectiile si produsele agricole – i special citrice, vin si cartofi. Un volum important i comertul exterior detine reexportul, i special cu produse din Rusia si Bulgaria.
Desi Ciprul a fost itotdeauna o tara cu economie de piata, exigentele integrarii europene au impus o serie de reforme structurale i vederea liberalizarii circulatiei capitalurilor. Astfel, o prima masura o reprezinta privatizarea unor obiective publice, cum sunt: uzinele de desalinizare a apei, cele doua aeroporturi internationale, dereglementarea si liberalizarea i telecomunicatii. in ceea ce priveste isa privatizarea unor companiii ca Agentia cipriota pentru dezvoltarea turismului (Cyprus Tourist Development Agency), Industria forestiera a Ciprului (Cyprus Forest Industries), Hilton hotel sau Compania de panificatie (Pancyprian Company of Bakers), unele cu pozitie de monopol, guvernul are ica rezerve.
in domeniul bancar un pas important spre liberalizarea tranzactiilor l-ar reprezenta eliminarea unei reglementari de plafonare a nivelului dobinzilor la 9%, prevedere ce dateaza ica din 1940, cind Ciprul era colonie engleza. in afacerile din sectorul financiar, un rol important joaca ica cooperativele de credit, ca activitate paralela cu cea bancara, dar care ridica multe probleme de supraveghere si competitie loiala. Trecerea la aplicarea Acordului de uniune vamala cu UE a condus la scaaderea icasarilor bugetare, prin reducerea taxelor vamale, fiind, dupa aprecierea guvernului, principala cauza a deficitului bugetar.
Controlul preturilor se mentinea i 1999 la produse ca: laptele, piinea, cimentul si alte produse livrate de Cyprus Forest Indistries.

Profil:
suprafata – 9.251 kmp;
populatie – 754.064 locuitori;
organizarea statala – republica;
capitala – Nicosia;
porturi principale -Larnaca si Limasol.

Indicatori macroeconomici:
produs intern brut : 10 miliarde USD;
ritmul cresterii – 5% pe an;
PIB/ locuitor : 12.200 euro;
Structura de formare a PIB :
· agricultura 4,6%;
· industrie 13,9%;
· constructii 8%;
· servicii 73,5%.

Piata muncii :
Grad de ocupare a populatiei active – 62%;
Rata somajului – 3,3%;
Structura pe ramuri a fortei de munca:
· agricultura, silvicultura 9,6%;
· industrie 14,5%;
· consructii 8,5%;
· servicii 67,4%.

Balanta de plati:
export de marfuri – 955 mil. euro;
import de marfuri – 3.130 mil. euro;
icasari nete servicii – 1.632 mil. euro;
deficitul contului curent – 537 mil. euro;
datoria externa – 6,4 miliarde euro;
rezerve internationale – 1.371 mil. euro (inclusiv aur);
rata inflatiei anuale – 2,2%.