Pe 14 decembrie, psihopații din China și SUA și-au dat frâu liber ororilor alimentate pe ascuns, iar victime le-au căzut cei fără de apărare. În provincia chineză Henan, Min Yongjun a dat buzna într-o clasă de școală și a mutilat 23 de copii, tăindu-le urechile și degetele. Micuții din orașul Newtown, din Connecticut, au avut chiar mai mult de suferit. La finalul unui masacru de zece minute, muriseră 20 de copii, șase profesori și atacatorul însuși. Criminalul era înarmat cu o pușcă semiautomată cu cartuș mare și cu două pistoale semiautomate. Fiecare țară își are nebunii ei, dar măcar Min nu avea la el decât un cuțit, așa că niciuna din victimele sale nu și-a pierdut viața.

Dacă America își va înfrunta vreodată obsesia pentru arme, acum este momentul. Rata omuciderilor din America este de patru ori mai mare decât cea a Marii Britanii și de șase ori mai mare decât a Germaniei. Doar un idiot sau un bigot antiamerican dispus să proclame că americanii sunt de patru ori mai violenți decât englezii ar putea pretinde că nu există nicio legătură între aceste date și faptul că în SUA există 300 de milioane de arme, cam una de persoană.
Barack Obama pare să fi speculat bine momentul, readucând în discuție înăsprirea regimului armelor. Promisiuni de ameliorare a acestui sistem au mai existat – chiar și din partea actualului președinte, în timpul campaniei electorale din 2008. Au fost, din păcate, mincinoase: în timpul primului mandat al lui Barack Obama, nici măcar vreo propunere legislativă pe această temă nu a ajuns în Congres, chiar dacă democrații dețineau o majoritate clară în această cameră.
De data aceasta, lucrurile ar putea sta altfel. Genocidul din Newtown a fost atât de cumplit, încât până și Asociația Națională a Armelor a început să discute despre modificarea legislației. Iar implementarea unor noi amendamente pare tot mai po­sibilă: fie sub forma reinstaurării interdicției de comercializare a armelor de asalt, valabilă între 1994 și 2004, fie prin eliminarea „excepției expozițiilor“ (orice participant la un târg de arme poate achiziționa pistoale fără a mai parcurge diversele teste necesare în mod normal obținerii unei licențe).

Constituția, bățul în roată

Toate aceste măsuri se vor dovedi de ajutor, însă nu vor aduce schimbări majore. Cele mai multe crime din America sunt înfăptuite cu pistoale „obișnuite“, tipul de arme care nu intră deloc în aria de interes a actorilor politici. Drept dovadă, prohibiția din 1994-2004 nu a avut rezultate notabile. Și asta pentru că lista de arme interzise era plină de excepții, iar amatorii au știut să profite de acestea. De asemenea, făcea referire doar la vânzarea de arme noi, neamintind de munții de instrumente mortale deținute deja de populație.

Dacă americanii își doresc o societate în care școlile să nu fie dotate, obligatoriu, cu buncăre de izolare a copiilor, așa cum avea cea din Newtown, trebuie să accepte măsuri mai drastice decât cele de până acum. Interdicția armelor, instaurată temporar în Chicago și Washington, dar abolită ulterior de Curtea Supremă, ar trebui avută în vedere la nivel național. Pentru armele sportive sau de vânătoare, ar trebui impuse permise, care în alte state civilizate se acordă doar în urma unor analize medicale și judiciare amănunțite. Acțiunea concertată a poliției, corelată cu un program tip „buy-back“ (răscumpărarea armelor deja deținute de populație), ar putea elimina milioane de puști și pistoale de pe „piața“ americană. Dacă aceste amendamente vor contraveni constituției, atunci, asta este, constituția ar trebui modificată.

Nu trebuie să fii specialist ca să realizezi că niciuna dintre aceste măsuri nu este previzibilă în viitorul apropiat. Cel mai probabil, peste un an guvernanții se vor lăuda că au luat ceva măsuri care au dus la ceva rezultate. Până la următoarea tragedie.


Rata omuciderilor din America este de patru ori mai mare decât cea a Marii Britanii și de șase ori mai mare decât a Germaniei.