Unii observatori compară deja economia Rusiei cu cea a Italiei fasciste. Și Rusia de azi și Italia lui Mussolini au pariat economic pe marile companii, au crescut rolul statului în distribuția resurselor și s-au bazat pe „cumpărarea” loialității electorale”, notează Al Jazeera.

Există analiști care consideră că lucrările lui Ilin au influențat efortul lui Putin de a transforma democrația post-perestroika a Rusiei, defectuoasă, dar funcțională, într-un clopot al neoconservatorismului militant, care a declanșat cel mai sângeros război din Europa, din acest secol. ”Există suficiente dovezi că Putin admiră ideile lui Ilin”, afirmă Yoshiko Herrera, profesor de științe politice la Universitatea Wisconsin-Madison, care a studiat lucrările lui Ilin și influența lor asupra narațiunii actuale a Kremlinului. ”Există unele aspecte în activitatea lui Iliin care ar putea fi considerate atractive de Putin, și anume accentul pe un stat puternic, autocrație și naționalism rus”, adaugă ea.

Condamnat la moarte de bolșevici, salvat de Lenin

În 1922, adică cu un secol în urmă, bolșevicii l-au condamnat la moarte pe Ilin, un cercetător anti-comunist, adept al filosofiei germane. Sentința a fost dată după șase arestări, dar a fost anulată de Lenin, care cunoștea cartea lui Ilin despre filosoful Georg Hegel.

Ilin s-a aflat la bordul unei nave care a părăsit Rusia cu peste 100 de intelectuali ruși expulzați. Ca alți zeci de mii de emigranți ruși, s-a stabilit la Berlin. A devenit un ideolog declarat al ”Mișcării Albe” monarhiste – o grupare de forțe anticomuniste, a cărei portavoce, revista „Clopotul”, era editată chiar de el.

Îi lăuda pe Mussolini și pe Hitler

După o călătorie în Italia, în 1925, Iliin a susținut ideologia fascistă a lui Benito Mussolini, pe care a numit-o „un fenomen sănătos în timpul avansului haosului de stânga”. Iliin invidia faptul că italienii, și nu rușii, au inventat fascismul care avea să-i inspire în curând pe naziștii germani.

În 1933, Ilin a salutat ascensiunea la putere a lui Adolf Hitler, care a împiedicat transformarea Germaniei într-un stat comunist pro-sovietic. ”Ce a făcut Hitler? A oprit procesul de bolșevizare a Germaniei și a făcut o favoare uriașă întregii Europe”, a scris Ilin.

Chiar și printre ruinele Europei de după Al Doilea Război Mondial, el a considerat ideologia modificată a fascismului, pentru că trebuia adăugată religia ortodoxă, era singura ideologie corectă pentru Rusia după căderea (ipotetică la acea vreme) a comunismului.

Putin nu se ferește să dea citate dintr-un simpatizant al nazismului

În opinia lui Ilin, Rusia post-comunistă ar fi trebuit condusă de un lider atotputernic, idolatrizat, aflat la cârma unui stat extrem de centralizat, unde alegerile nu pot fi altceva decât un ritual care confirmă loialitatea oamenilor față de lider. „Trebuie să respingem încrederea oarbă în numărul de voturi și semnificația lor politică”, a scris el.

La mai bine de trei decenii de la destrămarea Uniunii Sovoetice, „victoria Moscovei asupra nazismului” rămâne principala ideologie a Rusiei.
Dar asta nu-l împiedică pe Putin să dea citate dintr-un simpatizant al nazismului, subliniază Al Jazeera.

Îl folosește pentru a-și susține propriile fantezii dictatoriale?

Illin nu a fost singurul personaj ale cărui lucrări l-au influențat pe Putin. „Cred că o persoană poate găsi opinii extreme printre lucrările lui Ilin și ai putea conecta unele dintre scrierile lui Ilin cu Putin, dar nu sunt sigur că Putin este influențat doar de Ilin sau dacă îl folosește pentru a-și susține unele dintre propriile fantezii dictatoriale”, explică Herrera. Lui Putin îi place să citeze și din Mahatma Gandhi, Tolstoi sau Abraham Lincoln.

Kremlinul folosește termenul „fascism” pentru a combate inamicii Rusiei

Putin s-a lăsat condus de ideile politice ale lui Ilin atunci când a remodelat peisajul politic al Rusiei și a rupt părți din Ucraina, potrivit unui renumit expert american în ideologii totalitare. „Putin s-a bazat pe autoritatea lui Ilin la fiecare moment de cotitură în politica rusă – de la revenirea sa la putere în 2012 până la decizia de a interveni în Ucraina, în 2013, și anexarea peninsulei Crimeea, în 2014”, spune Timothy Snyder, profesor de istorie la Universitatea Yale. Între timp, Kremlinul folosește termenul „fascism” pentru a combate inamicii Rusiei, imaginari sau reali.