În Germania, tensiunile se amplifică. DPA arată că un nou sondaj de opinie confirmă creşterea de popularitate a social-democraţilor (SPD) în dauna Uniunii Creştin-Democrate (CDU), înainte cu o lună de alegerile parlamentare federale.

Barometrul politic a fost publicat de postul de televiziune public ZDF, iar potrivit acestuia, spre deosebire de situația care era acum două săptămâni, în prezent, SPD a urcat cu trei puncte procentuale în preferinţele electoratului.

Mai exact, în cazul în care alegerile din Germania ar avea loc duminică, social-democraţii ar obţine 22% din voturi, la fel ca CDU, care însă a pierdut patru puncte procentuale faţă de precedenta anchetă sociologică.

De cealaltă parte, Partidul Verde ar urma să obţină 20% din sufragii, cu un punct procentual faţă de sondajul anterior. Pe de altă parte, sprijinul pentru ‘Alternativa pentru Germania’ (AfD, extrema dreaptă) a rămas neschimbat la 11%, în timp ce Die Linke (extrema stângă) a pierdut un punct procentual, ajungând la 6%.

Cine ar putea fi noul cancelar al Germaniei 

În ceea ce îi privește pe politicienii cu şanse la funcţia de cancelar în urma alegerilor din 26 septembrie, sondajul indică un avans clar al liderului social-democrat Olaf Scholz în faţa liderului CDU, Armin Laschet.

Mai exact, doar 25% dintre germani îl consideră pe Laschet potrivit pentru a conduce viitorul guvern german, în timp ce 65% sunt de părere că Olaf Scholz ar trebui să fie cancelar.

Amintim faptul că partidul condus de Olaf Scholz a reușit să ajungă de pe locul 3, acum o lună, pe prima poziție în topul opțiunilor politice ale germanilor. Scholz este, în prezent, ministrul Finanțelor și vice-cancelarul Germaniei în Guvernul de coaliție condus de Angela Merkel.

Totodată, de-a lungul timpului, Scholz a devenit popular în rândul alegătorilor prin abordarea similară cu cea a cancelarului german când vine vorba de soluționat probleme.

În ceea ce privește schimbările care ar putea avea loc, în calitate de cancelar, Scholz intenționează să ia măsuri cu privire la fondarea unei uniuni fiscale în Europa, unde statele membre vor fi responsabile colectiv de datoriile formate de UE. Acest lucru ar putea duce la situații similare, precum cea în care Uniunea Europeană a ales să sprijine financiar fiecare stat membru în redresarea economică de după pandemia de Covid-19.