Practic, băncile au reuşit în doar nouă luni ce nu au reuşit pe tot anul 2017. Au întregistrat un profit record ce a bătut cifrele de pe tot anul 2017, an în care se înregistrase deja un record al tuturor timpurilor. Profit record dat, bineînţeles, de avansul rapid al creditării în rândul populaţiei, cel puţin în prima parte a anului, continuând trendul din 2017.

Însă totul poate deveni istorie după introducerea impozitul pe activul bancar, care la nivelul actual reduce profitabilitatea sistemului cu 52%, scrie Digi 24.

Cea mai profitabilă a fost Banca Transilvania, cu un rezultat net la nouă luni, de 1,24 de miliarde de lei. Însă nivelul a fost ridicat şi de preluarea Bancpost.

Pe locul al doilea se află BRD, cu un profit net după 3 trimestre de 1,14 miliarde de lei.

Podiumul este completat de BCR, cu un profit net de peste 1 miliard de lei.

Bilanţurile contabile ale băncilor au fost curăţate cu o rată a creditelor neperformante coborâtă la 5,56% în noiembrie şi în aceste condiţii cu multe costuri eliminate, sistemul are de câştigat.

În octombrie, ultimele date disponibile arată că soldul creditului în lei a ajuns la aproape 250 de miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre oameni s-au îndatorat pentru consum. Vârful a fost efectul clar al creșterii salariilor. Nici inflaţia, dar nici urcarea ROBOR nu au avut o influenţă prea mare în ascensiunea împrumutului.

În acelaşi timp pe fondul cererii s-au ridicat şi marjele la dobânzi. Ultimul raport asupra inflaţiei prezentat de BNR arată că marjele au urcat aproape de 7%.

Rata absolută la creditul ipotecar este una dintre cele mai mari din regiune din această cauză, dar marjele, corectate cu indicele preţurilor de consum, sunt la nivelul zonei euro.

Creditarea în România este direcţionată mult către persoane fizice şi chiar Banca Naţională a României (BNR) atrage atenţia că sectorul firmelor ar trebui încurajat.

 

„Nu BNR va descuraja creditarea, ea va fi descurajată de modelul actual şi de realitatea vieţii, se vor epuiza cei cărora le puteţi da credite, dacă nu vă creaţi altă piaţă în domeniul corporate. Debuseul creditului către gospodării este limitat”, afirmă Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Intermedierea financiară în România era la finalul anului trecut de 27% din PIB, cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană. Ponderea activelor bancare în PIB a scăzut sub 50%. Vina pentru această situaţie este împărţită. Băncile preferă calea uşoară, a creditării populaţiei, fără să îşi asume riscuri cu firme, la care decizia de finanţare este mai grea, în funcţie de proiecte şi planuri de afaceri.

Pe de altă parte, marile grupuri din România preferă să se împrumute direct în străinătate şi astfel bazinul potenţialilor clienţi scade. Marea parte din firmele din România nu sunt bancabile.

Pentru a îndrepta băncile către creditarea economiei dar şi pentru a reduce riscul supraîndatorării populaţiei, banca centrală a decis ca din 2019 să înăsprească condiţiile de împrumut pentru persoane fizice.

„E o măsură de clarificare a aspectelor de creditare şi de protejare a populaţiei, mai ales a celor cu venituri reduse mai ales că în această categorie este o supraîndatorare care poate crea anumite îngrijorări”, spune Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

 

Te-ar putea interesa și: