Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Business

Chinezii investesc masiv în Europa. În România, investițiile întârzie să apară

Autor: | | 1 Comentarii | 2490 Vizualizari

Liderii politici și corporativi chinezi au cumpărat sau investit în active europene cel puţin 318 miliarde de dolari timp de mai mult de un deceniu. Din Asia până în Africa, SUA și America Latină, rezultatele sunt greu de ignorat, deoarece China s-a afirmat ca o putere mondială emergentă, arată o analiză realizată de Bloomberg despre prezenţa Chinei în Europa.

Publicaţia Bloomberg a compilat cifrele pentru a ilustra cel mai cuprinzător audit despre prezenţa Chinei în Europa. Aceasta arată că ţara a cumpărat sau a investit în active din Europa în valoare de cel puţin 318 miliarde dolari, în ultimii 10 ani. Potrivit datelor Bloomber, Europa a văzut cu aproximativ 45% mai multă activitate din China decât din SUA, în această perioadă.

Volumul şi natura unora dintre aceste investiţii, de la infrastructura critică din estul şi sudul Europei, până la companiile de înaltă tehnologie din vest, au ridicat un semnal de alarmă la nivelul Uniunii Europene. Un grup de lideri europeni, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, presează pentru o strategie comună menită a face faţă avansului neobosit al Chinei în Europa, cu o oarecare opoziţie din partea periferiei UE.

 

Sursa foto: Bloomberg

Multe din ţările UE care s-au pronunţat în favoarea stabilirii unui process de supraveghere pentru tranzacţiile străine au ele însele un număr mare de investiţii chineze. Studiul realizat de Bloomberg analizează 678 de tranzacţii încheiate sau în aşteptare în 30 de ţări, începând din 2008, care au avut o valoare comunicată, iar rezultatele arată că societăţile chineze şi cele private au fost implicate în tranzacţii de cel puţin 255 de miliarde de dolari pe întregul continent european.

Aproximativ 360 de companii au fost preluate, de la producătorul de pneuri italian Pirelli&C.SpA până la compania irlandeză Avolon Holdings Ltd., iar entităţile chineze deţin cel puţin patru aeroporturi şi şase porturi maritime dintre care un terminal de cereale în Portul Constanţa, ferme eoliene în cel puţin nouă ţări şi 13 echipe profesioniste de fotbal.

Cifrele disponibile subestimează adevărata dimensiune şi amploarea ambiţiilor Chinei în Europa, mai precizează publicaţia. Acestea exclud în special 355 de fuziuni, investiţii şi asociaţii în participaţiune pentru care termenii nu au fost divulgaţi. Bloomberg estimează că există o duzină de contracte de acest fel de o valoare adăugată suplimentară de 13,3 miliarde de dolari. De asemenea, nu au fost incluse: dezvoltări greenfield sau operaţiuni de pe piaţa de capital în valoare totală de cel puţin 40 miliarde dolari, potrivit calculelor cercetătorilor de la American Enterprise Institute şi Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), plus o participaţie de 9 miliarde de dolari în compania mamă Daimler AG preluată de către Li Shufu, preşedintele Zhejiang Geely Holding Group Co. 

Privind în perspectivă, companiile chineze şi-au exprimat interesul pentru o serie de tranzacţii europene care nu au fost încă oficial anunţate, pe baza datelor şi rapoartelor Bloomberg, precum şi a unui raport recent al ECFR. Acestea includ construirea unor reactoare nucleare în România şi Bulgaria, cumpărarea unui terminal de containere croat şi construirea unui port suedez, preluarea constructorului ceh Skoda Transportation AS şi a unui producător de petrol şi gaze din Irlanda, investiţii în compania franceză de schi Compagnie des Alpes şi în operatorul reţelei electrice germane, dar şi oferirea de finanţare pentru un pod din Croaţia şi o legătură feroviară între Budapesta şi Belgrad.

 

Câţi bani au investit chinezii în România

Potrivit publicaţiei Bloomberg, în România există patru afaceri ale chinezilor, cu o valoare estimată la 3,2 milioane de dolari. 

Cea mai mare tranzacţie din România a fost cea din 2016 prin care GM Investment a achiziţionat concesiunile petroliere şi gaze ale companiei Zeta Petroleum, pentru 2,9 milioane dolari. Zeta Petroleum a fost înfiinţată în 2005 în Marea Britanie şi se ocupa cu explorarea şi producţia de petrol şi gaze naturale în Europa de Est. Compania deţinea în România drepturi de concesiune asupra a trei perimetre de explorare şi exploatare, respectiv Bobocu (judeţul Buzău), Jimbolia (Timiş) şi Pădureni.

Pe lângă investiţiile prezente la noi în ţară, de mai bine de cinci ani se discuta preluarea Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, însă până acum nu s-a întâmplat mare lucru. Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă aveau ca termen-limită data de 20 decembrie 2016.  La jumătatea anului 2017, statul român a reluat negocierile cu China General Nuclear Power Corporation (CGNPC) privind construirea la Cernavodă a reactoarelor 3 şi 4 de tip CANDU 6, cu o putere instalată de câte 700 MW. 

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache a afirmat, pe 8 ianuarie 2018, la Constanţa, că estimează anul 2020 ca fiind un termen realist pentru începerea de către investitorul chinez a lucrărilor de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclear Electrica (CNE) Cernavodă.

Grupul KMG International (KMGI) anunţa anul trecut că autorităţile române au aprobat tranzacţia încheiată în 2016  între compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan KazMunayGas (KMG) şi compania chineză China Energy Company Limited (CEFC).

Finalizarea tranzacţiei prin care CEFC China Energy va prelua un pachet de 51% din acţiunile companiei petroliere române KMG International NV a fost amânată pentru sfârşitul lunii iunie, a informat luna trecută grupul petrolier kazah KazMunayGas (KMG).

În perioada Guvernului Ponta, pe lângă preluarea Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă  existau discuţii pentru mai multe proiecte majore cu partenerii chinezi: Hidrocentrala de la Tarniţa, Termocentrala de la Rovinari, Grupul 3 al termocentralei de la Mintia şi deschiderea a 6 parcuri industriale specializate pe diferite domenii ale economiei naţionale, însă s-au creat blocaje în negocieri şi proiectele nu au mai fost realizate.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.