"Cererea de creiere este foarte mare în China, ţară cu economie mai puţin intensivă şi forţă de muncă înalt calificată la nivel inferior comparativ cu SUA. Foarte mulţi văd în China mai multe oportunităţi decât în SUA, unde ar avea o existenţă mediocră", a declarat Cao Huining, profesor de finanțe la Cheung Kong Graduate School of Business, citat de Bloomberg.com.
Migraţia către China a devenit un fenomen pe scară şi a căpătat chiar un nume – Hai Gui, care înseamnă "ţestoase marine", dar în acelaşi timp "a te întoarce înapoi pe mare".
Un prim val de "ţestoase" a început să înoate înapoi spre China încă din 2008, când a izbucnit criza pe Wall Street. Specialiştii reveniţi din America prezentau un dublu avantaj: erau familiarizaţi cu rigorile vestice, specifice economiei de piaţă, dar cunoşteau şi cultura locală, pe care o asimilaseră încă din copilărie. Astfel, ei s-au adaptat repede la noile reguli financiare, introduse prin reformele guvernamentale.
Dar acum se observă un nou val de reveniri către patria-mamă. Explicaţia? Pieţele financiare din China sunt considerate tot mai competitive, în condiţiile în care măsurile administrative încurajează antreprenoriatul. Anul trecut investiţiile de tip venture au însumat 37 miliarde de dolari şi au dat naştere unor start-up-uri precum producătorul de telefoane Xiaomi Corp. sau instituţia de finanţare Lu.com.
"În China, singura limită e cerul. Într-o piaţă matură precum cea din SUA, trebuie să aştepţi mult timp până când prinzi o oportunitate. Nu ştiam când şi dacă va veni şi rândul meu", a spus Su, director la First Seafront Fund, companie ce administrează fonduri de 6 miliarde de dolari.
Su are 35 de ani, deţine un titlu MBA la Universitatea Rochester din New York şi dorea să deţină propria companie de administrare de capital. Dar după patru ani ca analist de investiţii în Pennsylvania şi-a dat seama că nu creşte din punct de vedere profesional. Atunci şi-a vândut casa cu două etaje unde locuia şi din octombrie 2015 s-a mutat cu familia la Shenzhen.
