A fost doar o greşeală de exprimare. Moderatoarea He Jia de pe canalul de ştiri "24 de ore", a postului public, a adoptat un ton prea patriotic.
Insulele Scarborough din Marea Chinei de Sud, numite în chineză "Huangyan", sunt mărul discordiei dintre între Beijing şi Manila, "ele fiind parte a Chinei," a vrut moderatoarea să spună. Dar în loc de "insule Huangyan", ea a afirmat: "Filipine a fost întotdeauna parte a Chinei."/…/
Moderatoarea şi-a cerut scuze on-line: "Am greşit, nu era cazul să spun aşa ceva". A fost în zadar. Până duminică, blogul ei a avut 40.000 de comentatori, majoritatea spunând: "Nu trebuie să te scuzi. Ai spus ce ţi-a dictat inima". Încă o dată, s-au stârnit sentimentele patriotice. Între China şi Filipine s-a reaprins o veche dispută teritorială. Acesta este, potrivit agenţiei de ştiri Xinhua, "disputa cea mai gravă din ultimele decenii".
O suprafaţă de 150 de kilometri pătraţi, formată în cea mai mare parte din recifi coralieri, insulele sunt situate la 124 de mile marine de Filipine. Bogăţia în peşte atrage flotele de pescuit chineze de la o distanţă de 550 mile marine, din provincia Hainan, punctul cel mai sudic al Republicii Populare.

Cel puţin 36 vase de pescuit blocate

Mereu şi mereu, marina filipineză, începând din anii 90, a vânat intruşi. După datele de la Beijing, din 1996, cel puţin 36 de nave de pescuit le-au fost blocate chinezilor şi unele au fost scufundate. 500 pescari au fost reţinuţi temporar. De data aceasta se pare că e mai grav, chiar dacă cel mai recent incident pare destul de minor. Dar, China şi-a construit, între timp, o flotă modernizată, de anvergură, cu posibilităţi de alimentare pe cale aeriană, şi-a testat primul portavion şi se consideră o superputere mondială triumfătoare.
Criza a fost declanşată la începutul lunii aprilie, când o duzină de traulere de pescuit chineze s-au adăpostit de furtună în lagună. Vase filipineze le-au înconjurat şi au percheziţionat navele. Nave de patrulare au venit din China pentru a-i proteja pe pescari. De atunci, de la blocarea vaselor, a escaladat disputa în cuvinte. Vice-ministrul de externe Fu Ying a ordonat creşterea de trei ori a taxelor pentru oamenii de afaceri filipinezi din Beijing şi a ameninţat: Se abuzează de răbdarea noastră, pregătim şi alte opţiuni. Manila este invitată să cedeze: "Există un proverb chinezesc: "Niciodată să nu mergi dincolo de punctul de la care nu există întoarcere" …

Dezminţirea Ministerului Apărării

Vineri, a crescut tensiunea: iniţiativele cetăţeneşti din Filipine au ajuns la proteste. Dar numai 200 de activişti au ieşit în stradă la Manila, iar la Beijing au existat contra-proteste sporadice.
Cât de încărcată este starea de spirit, se dovedeşte şi în dezminţirea oficială dată de Ministerul Apărării la sfârşitul săptămânii trecute: mesajele online "în conformitate cu care conducerea armatei din Canton şi flota din sud şi-au crescut disponibilitatea de luptă la nivelul doi, sunt false."
Conflictul se înteţeşte însă. Manila solicită arbitraj internaţional în această dispută privind suveranitatea. Beijingul refuză internaţionalizarea unui conflict bilateral, numind-o provocare.
China şi-a ridicat barierele economice, instituie cerinţe igienice stricte şi control exigent pentru importurile de fructe din Filipine, limitează turismul. Ziarele de duminică relatează că toate grupurile de turişti chinezi vor trebui să părăsească Filipine până la 16 mai.
"China este gata de luptă," spun titlurile de ziare din Guangzhou şi Shenzhen. Organul Armatei Populare de Eliberare ameninţă mascat: "Ar fi o greşeală teribilă să se interpreteze reţinerea noastră drept slăbiciune iar noi să fim consideraţi dragoni de hârtie". /…/

Petrolul şi resursele de gaze

Washingtonul a anunţat o prezenţă sporită în regiune şi faptul că doreşte să-şi mute forţele navale de primăvară la Singapore.
Acest lucru se face ca parte a revenirii strategice consolidate a SUA în regiunea Asia-Pacific, o re-accentuare a propriilor interese. Marea Chinei de Sud este, în cele din urmă, una dintre cele mai importante rute comerciale. Există, de asemenea, rezerve inepuizabile pentru pescuit şi zăcăminte de petrol şi gaze. Miercurea trecută grupul de petrol offshore din China a pus în funcţiune, la 320 de kilometri sud-est de Hong Kong, o gigantică platformă de foraj de mare adâncime în Marea Chinei de Sud. China este prima ţară care forează acolo. 30 miliarde de metri cubi de gaze a estimat geologul Shi Hesheng, la o primă aproximare. În această regiune, el se aşteaptă la zăcăminte de 700 milioane tone de petrol şi la 1,2 trilioane de metri cubi de gaze naturale.
În Marea Chinei de Sud, depozitele de până la 30 de miliarde de tone de petrol şi 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale înseamnă o treime din toate rezervele cunoscute ale Chinei.
Într-un amestec de interese materiale, în lipsa de încredere dintre China şi statele vecine, în condiţiile inexistenţei unor mecanisme obligatorii de soluţionare a conflictelor, cercetătorii strategici din Grupul Internaţional de Criză întrevăd un nou şi real pericol.
"Riscul ca în Marea Chinei de Sud un incident întâmplător să determine escaladarea crizei a devenit alarmant de mare", afirmă experta Stephanie Kleine-Ahlbrandt. Felul în care China va rezolva conflictul din Marea Chinei de Sud va fi un "test major pentru capacitatea ei de a-şi efectua pe cale paşnică ascensiunea ca putere mondială."
SURSA: RADOR