Ce sunt pensiile speciale și cine beneficiază de ele?
Pensiile speciale reprezintă un sistem paralel de pensii, diferit de cel public, destinat unor categorii profesionale privilegiate. Spre deosebire de pensiile normale, care se bazează pe principiul contributivității, cele speciale sunt calculate pe baza unui procent (de obicei 80%) din ultimul salariu brut și includ sporuri, fără a ține cont de contribuțiile efective plătite de-a lungul carierei.
Beneficiarii acestor pensii includ judecători, procurori, diplomați, funcționari parlamentari, angajați din aviația civilă și personalul Curții de Conturi. Sistemul le permite pensionarea timpurie și asigură venituri semnificativ mai mari decât în cazul pensiilor din sistemul public.
Potrivit datelor oficiale din aprilie 2025, 5.624 de magistrați beneficiază de pensii de serviciu, cu o valoare medie lunară de 25.214 lei. Dintre aceștia, doar 7.428 lei provin din contribuții, restul fiind suportat direct din bugetul de stat. În cazul personalului auxiliar din justiție, pensia medie este de 6.616 lei.
Diplomații, funcționarii parlamentari și angajații Curții de Conturi au, la rândul lor, pensii de serviciu consistente. De exemplu, cei din corpul diplomatic primesc în medie 6.909 lei, iar cei din Curtea de Conturi – aproximativ 10.040 lei lunar. Toate aceste sume includ o componentă considerabilă finanțată din bugetul de stat.
Cât ne costă pensiile speciale și care sunt consecințele?
Cheltuielile cu pensiile speciale s-au menținut constant în jurul valorii de 1% din PIB, adică peste 3,5 miliarde de euro anual. Numărul beneficiarilor a trecut de 300.000, incluzând aproximativ 87.000 de foști angajați ai Ministerului Apărării Naționale și mii de persoane cu indemnizații speciale din alte structuri, potrivit ProTV.
Această presiune bugetară are și consecințe directe asupra finanțării europene. În 2024, Comisia Europeană a suspendat o tranșă de 869 de milioane de euro din PNRR, deoarece România nu a îndeplinit jaloanele legate de reforma pensiilor speciale. În ciuda multiplelor încercări de ajustare, deciziile Curții Constituționale și opoziția politică au blocat avansarea reală a reformei.
De exemplu, în noiembrie 2023, CCR a declarat că pensiile speciale ale parlamentarilor nu pot fi eliminate retroactiv, subliniind că securitatea juridică interzice astfel de măsuri. Astfel, doar aleșii care intră în Parlament după 2024 nu vor mai primi aceste pensii.
Militarii și angajații serviciilor – pensii separate, reguli speciale
Pensiile militare, deși numite „pensii de serviciu”, funcționează într-un sistem separat de cel public. Calculul se bazează pe media celor mai avantajoase 6 luni din ultimii 5 ani de activitate, ceea ce permite maximizarea veniturilor de pensie. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, dar poate fi redusă până la 45 de ani, în funcție de condițiile speciale și vechimea în muncă.
Acești beneficiari includ personalul MApN, SIE, SPP și STS. În martie 2025, pensia medie netă a unui fost militar era de 4.917 lei. Există cazuri în care pensiile brute ajung la peste 43.000 lei, dar și situații în care foștii militari primesc doar 1.486 lei lunar.
Sistemul militar nu este administrat de Casa Națională de Pensii Publice, ci printr-un mecanism propriu, ceea ce complică și mai mult unificarea sistemului de pensii.
De ce reforma e blocată și ce riscă România
Diferențele uriașe dintre pensiile speciale și cele publice au devenit o sursă majoră de frustrare în societate. În aprilie 2025, pensia medie în sistemul public a fost de doar 2.811 lei. În plus, indexarea anuală a fost suspendată temporar din cauza constrângerilor bugetare. În schimb, pensiile speciale continuă să fie plătite în baza unor legi distincte, fără limitări.
Această inechitate pune presiune pe decidenți, dar blocajele instituționale și lipsa voinței politice au transformat reforma pensiilor speciale într-un angajament eșuat. Iar costurile — atât bugetare, cât și politice — continuă să crească.
