Totuşi, economia americană a cunoscut, de-a lungul timpului, multe astfel de episoade. Unele, chiar mult mai dure! Să facem un top al celor mai mari falimente ale SUA din toate timpurile, din punct de vedere al valorii activelor.

1.Liderul incontestabil al topului este, bineînţeles, Lehman Brothers. Da, pare incredibil că o companie cu active de aproape 700 miliarde de dolari poate să dea faliment. Acest eşec a fost posibil, în mare parte, din cauza trucării rezultatelor financiare începând cu anul 2007, prin care conducerea companiei a încercat să mascheze pierderile. În septembrie 2008, însă, banca a dat faliment, iar acest eveniment a dat naştere la o serie de alte evenimente care a adus la marginea prăpastiei sistemul financiar american. Şi nu numai, aşa cum aveam să aflăm mai târziu.

2.Tot în fatidica lună septembrie a lui 2008, o altă mare instituţie financiară spunea adio: Washington Mutual. Cu active de aproape 330 miliarde de dolari, era atunci cea mai mare bancă comercială a SUA. Mărimea nu a ajutat-o însă să reziste panicii uriaşe care i-a cuprins pe investitori după prăbuşirea Lehman Brothers. Clienţii băncii au retras din conturi 16 miliarde de euro în 10 zile, probabil un record în materie. Într-un final "glorios", JP Morgan a răscumpărat activele Washington Mutual, evaluate ulterior la peste 300 miliarde de dolari, pentru o sumă derizorie.

3.Al treilea mare faliment vine după perioada "nebună" a crizei dotcom. Principala victimă: Worldcom, companie de telecomunicaţii evaluată la aproape 104 miliarde de dolari. CEO-ul firmei, Bernard Ebbers, 70 de ani, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Acesta a fost acuzat de erori manageriale grave care au dus la unul dintre cele mai mari falimente din istorie. Compania a fost redenumită MCI şi răscumpărată de către Verizon în 2005.

4.Altă dată liderul incontestabil al industriei auto mondiale, General Motors a căzut victimă crizei financiare şi a propriei strategii deficitare în iunie 2009. Compania care valora atunci 91 miliarde de dolari a dat faliment, fiind salvată de către guvernul american graţie importanţei sale uriaşe pentru economia americană şi a celor 200.000 de salariaţi.

5.O companie care a rezistat anului 2008, dar a "picat" în noiembrie 2009, compania de leasing CIT Group valora la acea dată peste 80 miliarde de dolari. Salvată în 2008 datorită programului Tarp de redresare a sectorului financiar american, banca nu şi-a revenit şi a ieşit din "joc" un an mai târziu.
6.Poate unul dintre cele mai mediatizate falimente din istorie este cel al Enron, din octombrie 2001. Gigantul energetic valora atunci 65,5 miliarde de euro şi s-a aflat în mijlocul unui uriaş scandal de corupţie şi de practici contabile ilegale care au dus la falimentul companiei. În urma acestui scandal s-a hotărât separarea activităţilor de audit şi de consultanţă.

7.O fi europeană criza datoriilor suverane, dar cea mai importantă victimă a ei este tot americană. Cu active de 41 miliarde de dolari, MF Global este cea mai mare companie care a dat faliment ca urmare a expunerilor masive pe datorii europene. Specializată pe operaţiuni cu contracte futures, compania a devenit apoi banca de investiţii. O idee neinspirată: chiar înainte de vara acestui an, firma a cumpărat datorii europene de 6 miliarde de euro, mizând pe creşterea valorii lor odată cu rezolvarea crizei. Deznodământul îl ştim cu toţii.

8.Trebuia să avem şi o companie de asigurări în top. Conseco valora peste 61 de miliarde de dolari în octombrie 2002, valoare la care a ajuns după o serie de achiziţii făcute în anii ’90. Dar nu toate cumpărăturile au fost inspirate: cea a Green Tree Financial, pentru circa 6 miliarde de dolari, companie specializată pe finanţarea achiziţiei de case mobile, a fost una din motivele pentru care obligat conducerea Conseco să declanşeze procedura de faliment în 2002. Operaţiunea dură de restructurare care a urmat a dus însă la supravieţuirea firmei.

9.Industria auto americană a fost serios afectată în 2009. După General Motors, un alt mare jucător care a avut de suferit a fost Chrysler. În aprilie 2009, compania valora aproape 40 miliarde de dolari. În 2008, pe fondul crizei financiare şi a reorientării consumatorilor, compania a raportat scăderi drastice ale vânzărilor. În ciuda sprijinului guvernamental, administraţia Obama a forţat compania să declanşeze procedura de faliment. Operaţiunile au fost cedate unei noi companii: Chrysler Group, deţinută de Fiat şi de către Trezoreria americană. Doi ani mai târziu, compania a revenit pe profit.

10.Criza imobiliară şi cea a creditelor a dus la dispariţia, în mai 2009, a companiei specializate în acordarea de credite ipotecare Thornburg Mortgage, cu sediul în Santa Fe, New Mexico. Cu active de 36,5 miliarde de dolari, firma acorda doar credite ipotecare mai mari de 400.000 de euro, considerate mai puţin riscante. Tactică insuficient de bine gândită şi aplicată, aşa cum avea să se dovedească.

11.Falimentul Enron nu putea rămâne fără urmări. Manipulările de preţ şi desele întreruperi ale energiei electrice au majorat masiv costurile pentru furnizorul de gaze naturale şi electricitate Pacific Gas & Electric, din California. În 2001, compania cu active de 36,1 miliarde de dolari a declanşat falimentul. Dimensiunea pagubelor a apărut mai clar abia în 2004, după ce fuseseră plătite creanţe de 10 miliarde de dolari. Chiar şi astăzi, clienţii companiei plătesc preţul unor decizii manageriale deficitare.

Te-ar putea interesa și: