Cel mai mare dezastru se apropie! Avertisment de ultimă oră de la ONU: Nu s-a mai întâmplat așa ceva
Sursa: Dreamstime
După doi ani de pandemie și după mai bine de două luni de război, omenirea s-ar putea confrunta cu cel mai mare dezastru de până acum. Un semnal de alarmă în acest sens vine din partea ONU, iar previziunile sunt sumbre.
Avertisment de ultimă oră la nivel mondial. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) este din ce în ce mai îngrijorată de modul în care schimbările climatice vor afecta viețile oamenilor.
Mai exact, ONU susține că acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial. În acest sens, Organizația face apel la stoparea acestei „spirale de autodistrugere” cu care se confruntă omenirea, informează AFP.
Toate aceste informații au apărut într-un nou raport, în care Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre avertizează în legătură cu faptul că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor.
Câte dezastre au loc anual la nivel mondial
Mai exact, datele centralizate de ONU arată că între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. În ceea ce privește costul acestora, cifrele arată că este vorba despre aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu.
Referitor la dezastrele naturale de până acum, raportul ONU arată că este vorba despre episoade de secetă, dar și temperaturi extreme sau inundații în diverse colțuri ale globului, însă ce este mai rău de abia acum va urma.
Estimările ONU arată că numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an – sau 1,5 pe zi – până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi.
Un semnal de alarmă în acest sens a venit din partea unui oficial ONU, care susține că lumea trebuie să se concentreze pe prevenirea dezastrului.
Ce mai poate fi făcut acum
„Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi”, a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului.
Totodată, acesta a făcut și un apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această „spirală de autodistrugere”, adăugând că „trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite”.
În același raport, ONU arată că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei „subestimări” a riscurilor şi sentimentelor de „optimism” şi „de invincibilitate”.
Previziunile sunt și mai sumbre. Raportul mai arată că amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, iar acest lucru a făcut ca numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi.
Lumea își finanțează autodistrugerea
În același timp, Organizația mai precizează și faptul că dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific.
„Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor”, a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre.
Totodată, ea a mai adăugat că în momentul în care riscurile sunt ignorate, practic întreg globul își finanțează autodistrugerea.
„Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere”, a adăugat Mizutori.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





