Dacă socotiţi că vinul nu e decât o formă oarecare de alcool, n-o să înţelegeţi mai nimic din ce presupune someleria. Ignorată prea mult timp, această profesie se impune şi în restaurantele autohtone.
Mihaela Drancă are 25 de ani, este absolventă de Litere şi fostă profesoară. Fostă, pentru că între timp s-a angajat ca ajutor de ospătar, şi, în câţiva ani, a ajuns manager de restaurant în cadrul hotelului Continental din Suceava. Iar acum, după absolvirea unor cursuri de profil (organizate la Bucureşti de compania de training în servicii hoteliere şi turistice THR) şi-a adjudecat şi titlul de cel mai bun somelier din România.
„Este probabil vorba şi de un talent înnăscut, şi de ceva muncă“, spune Mihaela, la o săptămână de când a primit laurii Trofeului Someleriei, organizat de Cramele Halewood, unde a fost evaluată de cei mai apreciaţi reprezentanţi ai acestei profesii în România, dar şi de deţinătorul titlului la nivel mondial, italianul Giuseppe Vaccarini. Se declară „pe deplin mulţumită” de locul unde se află acum şi, spre deosebire de majoritatea somelierilor buni din România, nu are de gând să ia calea străinătăţii, „cel puţin nu în viitorul apropiat, pentru că simte că mai are multe de învăţat aici, locul unde a evoluat în ultimii ani.
În România, profesează în momentul de faţă circa 250 de somelieri. „Dacă până acum ceva timp interesul era doar din partea Bucureştiului, în ultimii ani, fenomenul s-a extins şi în rândul reprezentanţilor HoReCa din ţară“, spune Alina Roşu, directorul de marketing al Cramelor Halewood. Totuşi, puţini dintre ei sunt angajaţi exclusiv pentru această calificare.
Degustător de vin, bucătar şi chelner
„În ultima vreme, am remarcat că restaurantele de cinci stele se arată interesate să angajeze somelieri exclusiv pentru ceea ce ştiu să facă, însă în general au şi alte responsabilităţi, cum este şi cazul meu“, spune Mihaela Drancă.
„Dacă în privinţa celorlalţi angajaţi din restaurante există o legislaţie fermă, în ceea ce îi priveşte pe somelieri, aceştia au fost „reglementaţi“ doar câteva luni. Aşa că acum, dacă deschizi un restaurant, eşti obligat să ai ospătari calificaţi care să servească mâncarea, dar nu şi somelier care să servească vinul şi celelalte produse specifice“, se plânge Doru Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Somelierilor din România (ASR).
Explicaţia, crede el, este la îndemână: „adevărul trist este că nici piaţa românească de profil nu a ajuns la un nivel prea ridicat – încă se bea mult vin sub formă de şpriţ cu cola sau cu gheaţă şi se acceptă debuşonarea sticlei cu zgomot de dop. De decantare ce să mai vorbim“, arată Doru Dumitrescu cum obiceiuri fireşti pentru cei mai mulţi dintre noi sunt, de fapt, mai degrabă semne de profanare. „Probabil că şi în ceea ce priveşte cultura vinului, ca şi în alte privinţe, trebuie să evoluăm, până când vom ajunge să vedem în vin şi alte valenţe decât euforizarea alcoolică sau epatarea.“
Maeştrii vinului
1.000 euro este salariul maxim pe care îl poate primi un somelier în România, se plâng reprezentanţii acestei profesii.
Fără cursuri specifice, somelierii învaţă unii de la alţii
Somelierii români au evoluat simţitor în ultimul deceniu, atât cantitativ, cât şi calitativ. „Practic, se pregătesc unii pe alţii. De exemplu, Cristi Başchir, care a câştigat anul trecut, a pregătit-o pe Mihaela Drancă, şi ea a luat acum premiul cel mare“, exemplifică Alina Roşu, din partea Cramelor Halewood. Din cei 47 de aspiranţi la Trofeul Someleriei (ajuns, anul acesta, la cea de-a patra ediţie), Mihaela a luat punctaj maxim la toate cele trei probe (Decantare şi Servire, Degustare si Corectare meniu). Ea va reprezenta România, anul acesta, la concursurile internaţionale de profil.
Recunoscuţi în afară
Începând cu 1998, anul în care someleria românească a început să progreseze, profesioniştii autohtoni au câştigat 11 medalii la concursuri mondiale. Cei mai apreciaţi sunt Florin Voica şi
Doru Dumitrescu.
