Prim-Ministrul Ludovic Orban și ministrul de Finanțe Florin Cîțu au anunțat până acum mai multe modificări legate de băncile deținute de stat, CEC și Eximbank.

Astfel, Guvernul liberal ar intenționa, conform celor spuse de cei doi, să listeze minim 20% din CEC Bank la bursă. Iar fuziunea dintre Eximbank și Banca Românească, pusă la punct de fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, s-ar putea să nu mai aibă loc, a anunțat recent Florin Cîțu.

Schimbarea organismelor de conducere

Dar iată că guvernarea liberală are și ale planuri legate de cele două bănci deținute de stat.

Astfel, Programul de Guvernare al Guvernului Orban II prevede între obiectivele pentru 2020 în ceea ce privește politica fiscală  modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă.

Trebuie precizat că, în cazul societăților administrate potrivit sistemului unitar, consiliul de administrație deleagă conducerea societății unuia sau mai multor directori, numindu-l pe unul dintre ei director general.

Așadar, spre deosebire de legea societăților, în cadrul societăților întreprinderi publice, delegarea conducerii este obligatorie; în practică, delegarea se face fie către o singură persoană (care va dobândi și calitatea de director general), fie, în cazul societăților mari, către mai multe persoane, care vor avea, fiecare, calitatea de director.

Reamintim însă faptul că directorii desemnați în cadrul sistemului unitar de administrare se deosebesc de membri directoratului din cadrul sistemului dualist de administrare.

Sistemul dualist

De cealaltă parte, sistemul dualist de administrare presupune existența, în cadrul societății, a două organe colegiale de conducere, respectiv, consiliul de supraveghere și directoratul.

Desigur, și în acest caz, organul suprem de deliberare și decizie este adunarea generală a acționarilor, ca în cazul oricărei alte societăți pe acțiuni.

În cazul societăților întreprinderi publice administrate potrivit sistemului dualist, consiliul de supraveghere trebuie să aibă un număr impar de membri, cuprins între 5 și 9. Directoratul va avea un număr, de asemenea, impar de membri, cuprins între 3 și 7.

Potrivit regulii generale, membrii consiliului de supraveghere sunt desemnați de către adunarea generală ordinară a acționarilor iar membrii directoratului sunt desemnați de către consiliul de supraveghere.

Totuși, acest sistem dualist nu asigură o conducere profesionistă, cel mai recent exemplu fiind scandalul de la Transelectrica, companie de stat care a fost condusă timp de opt luni de un individ numit de ministrul Economiei, Niculae Bădălău, despre care s-a dovedit că nu are studii superioare.

Jaf din bani publici

Trebuie precizat că actualul ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a acuzat în trecut amploarea jafului din bani publici făcut de administrația PSD, tocmai la companiile conduse în sistem dualist.

”Un președinte al unui consiliu de supraveghere pentru o companie de stat medie câștigă, bani în buzunar, 7000 de lei. Asta pentru că participă la o SINGURĂ ședință pe lună. Iar un președinte al unui consiliu de administrație, în aceeași companie, câștigă în jur de 8000 de lei. Directorul unei astfel de companii poate să câștige lunar în jur de 15000 de lei.

Aceste salarii sunt plătite în companii de stat care oricum sunt verificate în fiecare an de Curtea de Conturi. Altfel spus, indiferent dacă au profit sau pierderi și datorii de zeci de miliarde lei (situație în care se află astăzi majoritatea companiilor de stat) aceste companii plătesc, în interpretarea legii de către PSD, salarii care reprezintă aproape 50% din cheltuieli”, scria Florin Cîțu pe Facebook.

El făcea referire la Legea 111/2016, care prevede că există un sistem dualist de conducere al companiilor de stat. Astfel, pe lângă cei aproximativ 10 directori executivi și până la 9 membri în consiliul de administrație mai apar și între 9 și 11 membri în consiliul de supraveghere.

 

 

 


Te-ar putea interesa și: