Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) avea ca alternative de evolutie, la inceputul actualului deceniu, fie revenirea la statutul anterior anului 1996 (casa de economii, centrata pe efectuarea unui numar limitat de operatiuni – atragerea de depozite de la populatie, finantarea deficitului bugetar si creditarea populatiei), fie transformarea sa intr-o banca de retail. Statutul sau de dinainte de 1996 nu i-a putut asigura mentinerea cotei de piata nici pe piata creditelor si nici pe cea a depozitelor, iar actualele conditii macroeconomice i-au erodat profitabilitatea. De aceea, singura solutie viabila pentru a mentine aceasta institutie financiara era restructurarea sa si transformarea intr-o banca comerciala.
Decizia de transformare a CEC intr-o banca de retail a fost luata in 2002, fiind elaborat un plan de restructurare cu o intindere pe patru ani (2002-2005).
Pentru 2003, intrarea pe segmentul produselor si serviciilor in valuta (incepand cu acesta primavara), emiterea de carduri (probabil abia din a doua parte a anului) si lansarea de noi produse de creditare atractive vor fi principalele directii pe care CEC va incerca sa recupereze decalajul in raport cu concurenta directa (celelalte banci ce opereaza in Romania). „Acum, o data ce cadrul legal a fost aprobat, CEC poate incepe sa desfasoare operatiuni in valuta”, declara presedintele CEC, Constantin Teculescu. Imposibilitatea CEC de a atrage depozite si de a acorda credite in valuta a vaduvit institutia financiara de o importanta baza de clienti, in conditiile in care populatia s-a orientat preponderent spre economisirea in valuta (51% la 30 septembrie 2002 si 65,5% in 1999), dar si spre creditarea in valuta. Nici chiar garantarea in totalitate de catre stat a depozitelor clientilor sai nu a putut sa contracareze interdictia aplicata CEC-ului (prin statutul sau) de a nu efectua operatiuni cu valute.
Lipsa informatizarii a condus la derularea greoaie a operatiunilor bancare si la cheltuieli foarte mari de operare, in special cheltuieli cu personalul. In conditiile in care veniturile din dobanzi au scazut incontinuu, din cauza scaderii ratei dobanzilor, profitabilitatea CEC s-a aflat si ea pe un trend descendent. Pana in 2002, politica de plasamente a CEC s-a orientat preponderent spre titlurile de stat, care ii asigurau o marja rezonabila pentru remunerarea depozitelor populatiei si pentru obtinerea de profit. Scaderea dobanzilor la titluri pune insa CEC-ul in situatia fie de a practica dobanzi sub nivelul pietei (mentinandu-si profitabilitatea, dar favorizand fuga clientilor spre concurenta), fie de a nu mai avea profit. Starea de fapt este cu atat mai grava cu cat portofoliul CEC de produse care sa aduca profit din comsioane este foarte sarac. Ca urmare, se impune o crestere a activitatii de creditare, dar si o marire a portofoliului de produse care sa aduca venituri mai mari din comisioane. Totodata, asa cum este prevazut in planul de restructurare, tinand cont de faptul ca o mare parte a clientilor CEC sunt persoane cu venituri mici sau medii, este necesara atragerea de clienti cu venituri mai mari, dar si patrunderea pe sectorul IMM-urilor, un sector destul de neglijat pana acum de banci.
CEC dispune inca de un important atu, in lupta cu celelate banci din sistem: garantarea in proportie de 100% a depunerilor populatiei, atat in lei, cat si in valuta. Acest avantaj va fi mentinut cel putin pana in 2005-2006, cand procesul de restructurare se va incheia si se va pune problema privatizarii bancii. Destul de controversata in mediul bancar romanesc, garantarea de catre stat a depozitelor populatiei in proportie de 100% este practicata si in alte tari, cum ar fi Germania, Austria (autoritati locale), Polonia, dar lipseste in altele, cum ar fi Cehia, Ungaria (care are cel mai dezvoltat sistem bancar din regiune), Finlanda, Danemarca.

Indicatori economici ai CEC
Pondere in total sistem bancar
    
            30 sept. 2002    31 dec. 2001
Total fonduri atrase    10,62%    9,55%
Total credite        1,49%        1,71%
Total active        8,63%        8,06%

        31 dec. 2002
Fonduri atrase     32.300 mld lei
Total active     36.000 mld lei
Total credite     3.200 mld lei

CEC in alb si negru
Puncte tari
· Cea mai vasta retea de sucursale.
· Garantia statului la depozitele populatiei.
· Clientela stabila, in special in zonele rurale. Numar relativ mare de clienti persoane fizice.
· Numar mare de produse de economisire.
· Servicii de consemnari, de colectare a numerarului si a impozitelor si taxelor.
· Risc de lichiditate, de solvabilitate, de piata si de credit scazute.
Puncte slabe
· Cei mai multi clienti au potential financiar scazut.
· Numar scazut de clienti persoane juridice.
· Erodarea imaginii institutiei in perioada 1997- 2001.
· Cheltuieli de functionare ridicate.
Informatizarea operatiunilor este abia la inceput.
· Prea putine produse de creditare.
· Dependenta mare de veniturile din dobanzi.

In europa, bancile de economii sunt tratate diferit
Situatia garantarii depozitelor deponentilor in bancile de economii in cateva state din Europa

Austria
Municipalitatile garanteaza pentru toate
angajamentele bancilor de economii. In plus, Compania de Garantare a Bancilor de Economii garanteaza toate depunerile persoanelor fizice si 90% din cele ale persoanelor juridice, pana in limita a 18.900 euro.

Danemarca
Nivelul maxim al despagubirilor se cifreaza la 300.000 coroane daneze (aproximativ 40.400 euro). Statul nu ofera garantii depunatorilor.

Finlanda
Nu este prevazut un plafon maxim al despagubirilor. Garantarea depunerilor este realizata de Fondul de Garantare a Bancilor de Economii.

Germania
Autoritatile locale garanteaza nelimitat
angajamentele bancilor de economii. Totusi, sistemul de garantare nu este in acord
cu normele UE, astfel ca el va fi mentinut, conform acordurilor, doar pana la 18 iulie 2005.

Cehia
Ceska Sporitelna, singura banca de economii clasica din tara, nu beneficiaza de garantia statului, facand insa parte din fondul de garantare constituit la nivelul intregului sistem bancar.

Ungaria
Cele trei banci existente sunt in proprietate privata. Fondurile depuse sunt garantate conform Legii bancare. Statul nu garanteaza depunerile.

Polonia
Statul garanteaza in totalitate depozitele constituite la cele trei banci la care este proprietar unic sau majoritar.