Dar să rămânem optimişti, pentru că agonia va fi lentă. “Ideea unui sfârşit brusc al lumii dintr-o anumită cauză este absurdă”, punctează David Morisson, cercetător la NASA şi specialist în domeniul vieţii în spaţiu. “Terra este aici de peste patru miliarde de ani şi vor mai trece mulţi ani înainte ca Soarele să facă planeta noastră nelocuibilă”, insistă acest expert care combate vehement “farsa” ce prevede sfârşitul lumii pe data de 21 decembrie 2012, atribuită pe nedrept calendarului mayaş.

Peste circa 5 miliarde de ani, Soarele se va transforma într-o uriaşă “minge roşie”, dar căldura sa intensă va fi provocat deja de mult timp evaporarea oceanelor şi dispariţia atmosferei terestre. Ulterior, Soarele se va răci şi va muri, dar atunci acest lucru nu o să ne mai intereseze… “Până în acel moment, nu există nici o ameninţare astronomică sau geologică previzibilă ce ar putea distruge Terra’, asigură el.

Dar ar putea o astfel ameninţare să vină totuşi din cer? Unele filme, pentru a căror realizare s-au investit mulţi bani la Hollywood, evocă posibilitatea apariţiei unui asteroid uriaş ce ar putea intra în coliziune cu Pământul. O asemenea catastrofă provocată de un asteroid cu un diametru de 10-15 kilometri, care a căzut peste peninsula Yucatan din Mexic, a provocat probabil dispariţia dinozaurilor în urmă cu 65 de milioane de ani. Dar un asemenea scenariu este puţin probabil în viitorul apropiat, răspund astronauţii de la NASA, care scrutează cu atenţie cerul pentru a evita ca un asemenea corp să ne cadă în cap. În apropierea planetei noastre, pe termen scurt, ‘nu vor exista asteroizi la fel de periculoşi ca acela care a ucis dinozaurii’, precizează agenţia americană pentru a calma orice temere. În plus, chiar dacă un asteroid a ucis dinozaurii şi numeroase alte specii, el nu a eliminat toată viaţa de pe Terra. Aşadar, chiar şi într-o asemenea eventualitate, specia umană ar mai avea o şansă de a se salva.
Dar mai complicată ar fi supravieţuirea în faţa unei pandemii mondiale determinată de un virus mutant, cum ar fi gripa aviară H5N1. Însă “chiar şi o pandemie foarte severă nu poate să determine sfârşitul umanităţii”, afirmă Jean-Claude Manuguerra, specialist în virusologie la Institutul Pasteur, revistei Science et Vie, care a editat un număr special dedicat sfârşitului lumii. “Diversitatea sistemelor imunitare este atât de mare încât cel puţin 1% din populaţie rezistă în mod natural unei infecţii”, susţine acesta.

Supravieţuirea după o pandemie mondială cu un virus mutant, de tipul gripei aviare H5N1, s-ar putea dovedi mai complicată. Dar “chiar şi o pandemie extrem de severă nu poate duce la sfârşitul omenirii”, afirmă Jean-Claude Manuguerra, specialist în virusologie la Institutul Pasteur, în revista “Sciences&Vie”, care a scos un număr special dedicat sfârşitului lumii. “Există o asemenea diversitate a sistemelor imunitare încât cel puţin 1% din populaţie rezistă natural la o infecţie”, asigură el.

Spectrul unui război nuclear, care chiar dacă nu prea mai este la modă după sfârşitul Războiului Rece, nu a dispărut complet. Numărul victimelor directe pe care le-ar produce depinde de amploarea sa. Dar chiar şi un conflict regional, cum ar fi unul între Pakistan şi India, în care acestea ar avea ideea sinucigaşă de a-şi lansa reciproc circa o sută de bombe nucleare, ar fi de ajuns pentru o ‘iarnă nucleară’ pe întreaga planetă. Aceasta ar consta în acoperirea soarelui de fum, reducerea nivelului precipitaţiilor şi scăderea temperaturilor, ceea ce ar face orice agricultură imposibilă şi ar conduce probabil la o foamete generalizată.

Mai realist însă, în ritmul în care avansează negocierile privind schimbările climatice, încălzirea globală pare să fie cea care să aducă acest faimos sfârşit al lumii, consideră mai mulţi cercetători. Iar aici nu mai vorbim doar de simple ipoteze. Secetă, inundaţii, furtuni şi alte catastrofe naturale vor deveni tot mai frecvente şi mai intense odată cu creşterea temperaturilor la nivel mondial. Potrivit diferitelor scenarii, acestea vor creşte cu 2, 4 sau chiar 5,4 grade Celsius până în anul 2100. Va fi aceasta o doză suficientă pentru ca specia umană să reuşească sinuciderea colectivă cu gazele cu efect de seră? Termometrul planetei ne va oferi un răspuns destul de curând, conchide AFP.
Sursa: Agerpres