O reformă așteptată de decenii
Guvernul României a lansat recent o reformă semnificativă în procesul de avizare a investițiilor publice și private, considerată una dintre cele mai importante modificări din ultimele trei decenii. Această schimbare se adresează unui sistem adesea criticat pentru durata excesivă a procedurilor birocratice care îngreunează implementarea proiectelor economice și infrastructurale.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a subliniat în cadrul unei conferințe susținute la Reghin importanța acestei reforme, care vizează reducerea semnificativă a termenelor de avizare și introducerea unor sancțiuni clare pentru instituțiile care nu respectă noile reglementări. Potrivit acestuia, Ordonanța de Urgență a Guvernului 31/2025 va stimula investițiile și va crește eficiența administrativă, având în vedere că, în trecut, procedurile de avizare se întindeau pe perioade excesiv de lungi.
„Dacă îmi permiteţi să vă dau câteva elemente legate de o reformă importantă pe care am reglementat-o şi pe care o implementăm în această perioadă. Este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 31/2025, care, din punctul nostru de vedere, este cea mai importantă reformă în procedura de avizare a investiţiilor publice şi private din România din ultimii 35 de ani. În această ordonanţă s-au instituit termene mai scurte, s-au introdus proceduri foarte clare, inclusiv cu sancţiuni adiacente în caz de nerealizare a acestora, procedura avizării tacite, astfel încât investiţiile publice şi private în România să se desfăşoare într-un ritm alert”, a afirmat ministrul Cseke Attila, într-o conferinţă de presă.
Investiții blocate ani de zile
Un exemplu relevant este programul „Anghel Saligny”, unde, în medie, autoritățile locale sau centrale se aflau în procedura de avizare pentru mai mult de 500 de zile. În unele cazuri, această perioadă depășea chiar doi ani.
Aceste întârzieri nu doar că blochează dezvoltarea infrastructurii esențiale, dar și descurajează investițiile private.
De asemenea, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), investițiile întârziate din cauza procedurilor lente de avizare au avut un impact negativ asupra progresului țării.
„La investiţiile pe Anghel Saligny media zilelor scurse de la certificatul de urbanism până la autorizaţie de construire – adică perioada în care beneficiarul, de obicei autorităţi locale sau centrale, trebuie să strângă avizele de la toate instituţiile – este de 507 zile.
Deci un an şi cinci luni, în medie, se stă la diverse instituţii ale statului sau operatori privaţi. Pe partea de energie, de exemplu, unde avem operatori privaţi şi e necesar aviz şi de la ei, un an şi cinci luni, în medie, pe Anghel Saligny se stă în procedura de avizare.
Dar sunt peste 20% din aceste investiţii la care media depăşeşte 700 de zile, ceea ce înseamnă peste 2 ani de stat numai în procedură de avizare.
Într-un program de investiţii în care ai aprobare, ai certificat de urbanism, ai şi finanţare asigurată, dar nu poţi să dai drumul la autorizaţie de construire şi să porneşti investiţia, pentru că eşti în această procedură de avizare birocratică, create de instituţii avizatoare pe PNRR, acest termen este de peste 410 zile, adică un an şi două luni şi apoi mai urmează şi procedura de achiziţie şi aşa mai departe”, a detaliat Cseke Attila.
Birocrația, principala piedică în calea dezvoltării
Ministrul Cseke Attila a subliniat că o mare parte din aceste probleme se datorează birocrației extinse, care implică o serie de instituții și operatori privați ce trebuie să emită avize în cadrul procesului de autorizare.
În plus, a adăugat el, în medie, procedura de avizare a unui Plan Urbanistic General (PUG) durează între patru și cinci ani, ceea ce face ca aceste planuri să nu mai fie relevante la momentul aprobării.
De exemplu, PUG-ul Timișoarei a rămas în procedură de avizare timp de 11 ani, ceea ce a subliniat încă o dată necesitatea urgentării procesului.
„Ceea ce noi ne dorim este responsabilizarea instituţiilor avizatoare. Instituţiile statului sau instituţiile private trebuie să îşi facă datoria în aceste termene, să avizeze în perioada în care este prevăzută această procedură de avizare. Procedura de avizare simplificată şi redusă şi avizarea tacită se referă atât la PUG-uri şi PUZ-uri, cât şi la procedura de avizare pentru lucrări.
Vreau să vă spun că în România, astăzi, media avizării unui PUG, de la o localitate, hai să spun cum ar fi Reghin, în sus până la municipiu reşedinţă de judeţ, este în medie patru-cinci ani. Patru-cinci ani se stă în procedură de avizare, ceea ce este nepermis (…).
Practic, ceea ce se avizează peste 5 ani s-ar putea să nu mai corespundă faptic cu nevoia de astăzi, când pornesc un asemenea PUG. Dar vreau să vă spun că am avut şi PUG-uri – PUG-ul Timişoarei, care a stat în procedură de avizare 11 ani, ceea ce este nepermis”, a menţionat Cseke Attila.
Timp redus la șase luni pentru PUG-uri
Noua ordonanță propune ca procedurile de avizare a PUG-urilor să fie reduse la șase luni, în încercarea de a revitaliza procesul de dezvoltare urbanistică. Un alt aspect inovator introdus de această reformă este conceptul de „avizare tacită”, care se va aplica în cazul în care instituțiile implicate nu respectă termenul limită stabilit.
Scopul principal al acestei măsuri este de a încuraja responsabilitatea și eficiența instituțiilor statului, care vor fi obligate să finalizeze avizele într-un termen clar definit. În cazul în care nu se întâmplă acest lucru, avizarea va fi considerată implicit aprobată, un mecanism menit să spargă lanțul birocrației care a afectat grav ritmul de implementare a proiectelor.
Reforma, un pas înainte spre modernizare
Cu toate acestea, Cseke Attila a subliniat că scopul nu este de a încuraja avizele tacite, ci de a responsabiliza instituțiile să își îndeplinească atribuțiile într-un timp rezonabil.
Reforme ca aceasta sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a României, permițând atât autorităților publice, cât și investitorilor privați, să pună în practică proiectele care pot contribui semnificativ la modernizarea infrastructurii și la atragerea de fonduri externe.
„Obiectivul nostru şi al Guvernului este acela de a responsabiliza instituţiile statului, de a le pune la muncă, de a desfiinţa din birocraţie. Avizarea tacită este o sancţiune, trebuie să înţeleagă toată lumea din aceste instituţii avizatoare. Noi nu ne dorim să avem foarte multe avize tacite pe această procedură. Obiectivul este acela de a responsabiliza şi de a da avize cât mai rapid posibil, dar dacă acest lucru nu se întâmplă cu trecerea termenelor respective, atunci va interveni avizarea tacită, pentru că nu se poate să mai stăm ani de zile în aceste proceduri. Evident, cu responsabilizarea tuturor care şi-au făcut sau nu şi-au făcut datoria”, a accentuat Cseke Attila.
